Revista >> Octombrie 2021 [Nr. 238] >> Cercetare & Invatamant superior

Erasmus+ sprijină relansarea învățământului vocațional și tehnic în România

Radu Ghitulescu

20 Octombrie 2021

Situația învățământului vocațional și tehnic în România reprezintă de ani buni un subiect sensibil. Rezultatul: piața muncii se confruntă cu o lipsă constantă de resurse umane calificate, problema fiind agravată de faptul că mediul privat nu dispune de resursele, competențele și experiența necesare formării profesionale. Proiectele derulate prin intermediul Programului Erasmus+ susțin eforturile depuse de Ministerul Educației în acest domeniu și contribuie la reducerea deficitului existent.

Statisticile arată că rata de angajare a absolvenților din învățământul vocațional și tehnic (VET) în Europa este de aproximativ 79%. Și că aproape două treimi dintre aceștia își găsesc primul loc de muncă pe termen lung la doar o lună de la finalizarea cursurilor. Sunt rezultate excelente, însă aceleași studii Eurostat indică faptul că doar 11% din totalul populației europene cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani participă la programele VET.
Este o situație critică în contextul în care noua Strategie Industrială Europeană insistă asupra importanței ce trebuie acordată de către statele membre reconversiei profesionale și recalificarii. „Majoritatea angajatorilor știu că investiția în competențe trebuie să fie un aspect esențial în strategia lor și că nu se pot baza doar pe guverne pentru a-și asuma responsabilitatea în materie de educație și formare. (...) Nu avem timp pentru jumătăți de măsură, trebuie să acționăm acum!“, declara în urmă cu aproape un an Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, cu ocazia lansării oficiale a Pactului pentru competențe. Element central al European Skills Agenda, pactul este una dintre principale inițiative lansate de CE în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și rezilienței și promovează acțiuni comune pentru a maximiza impactul investițiilor în privința îmbunătățirii competențelor existente (perfecționare) și a dobândirii de noi competențe prin formare (recalificare).

Situația la nivel național
În România, situația învățământului profesional și tehnic reprezintă de peste două decenii o problemă critică. Conform unui studiu realizat în urmă cu cinci ani de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, principalele cauze ale deficitului de forță de muncă calificată – efect resimțit intens pe piața muncii din România în prezent – erau:
• decizia desființării școlilor de arte și meserii;
• sub-finanțarea și finanțarea fragmentată a învățământului profesional și tehnic;
• lipsa unui mecanism de monitorizare a inserției pe piața muncii, astfel încât cursurile VET să poată fi adaptate cerințelor pieței;
• lipsa de orientare și consiliere profesională a elevilor, slaba pregătire profesională a profesorilor și materialele didactice depășite;
• pregătirea inadecvată a absolvenților – lipsa competențelor transversale, de lucru în echipă, de comunicare, a abilităților lingvistice etc.

Ministerul Educației a lansat de-a lungul timpului o serie de reforme naționale materializate prin politici curriculare pentru învățământul profesional și pentru învățământul liceal tehnologic. Aplicarea acestora a fost începută gradual în anul şcolar 2016-2017, etapele prevăzând:
• implementarea Strategiei educației și formării profesionale din România pentru perioada 2015-2020;
• implementarea Master-planului pentru perioada 2015-2020, în vederea punerii în aplicare a programelor de tip ucenicie în sistemul de formare profesională inițială, în cadrul proiectului DALIVET finanţat prin Erasmus+;
• elaborarea Strategiei naționale de dezvoltare pentru formarea profesională a elevilor prin învățământul dual 2021-2025;
• implementarea proiectelor din cadrul apelului privind „Stagiile de practică pentru elevi și studenți“ care susține programele de învățare la locul de muncă din învățământul gimnazial, liceal și post-liceal, inclusiv școlile de maiștri.
Dincolo de reformele și politicile de dată relativ recentă, proiectele în domeniul formării profesionale reprezintă de mai mulți ani o componentă-cheie a Programului Erasmus+. Am selectat din vasta panoplie a proiectelor implementate în România trei exemple relevante prin diversitatea abordărilor promovate și a obiectivelor asumate.

Elevi cu CES către SUCCES
Proiectul derulat de Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Sfânta Filofteia“ – prima școală dedicată elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) din județul Argeș – a urmărit asigurarea pregătirii profesionale a elevilor prin stagii de pregătire practică VET care să îi ajute să se dezvolte profesional și personal, crescând astfel angajabilitatea și adaptabilitatea lor. Grupul țintă a fost format din 10 elevi din învățământul profesional special, domeniul mecanică, stagiul de practică de trei săptămâni desfășurându-se în cadul companiei Auto Reparadora Octavio Costa, din orașul Barcelos, Portugalia. Compania colaborează cu mai multe instituții școlare din Europa pentru efectuarea stagiilor de pregătire practică în domeniul mecanicii.

La finalul perioadei de practică, cunoștințele, competențele și abilitățile dobândite de participanți au fost evaluate, toți elevii primind documentul Europass Mobility și certificatul de participare. Astfel, prin intermediul proiectului Erasmus+, Centrul „Sfânta Filofteia“ a reușit să crească nivelul de incluziune socială și șansele de angajare pentru absolvenții școlii, dezvoltându-le abilitățile transversale și capacitatea de adaptare la cerințele unui loc de muncă. La rândul ei, școala și-a extins deschiderea europeană, proiectul Erasmus+ contribuind și la dezvoltarea curriculară prin includerea în programa curentă de instruire practică și laborator a unor activități realizate în perioada stagiului din Portugalia.

Make ApprenticeShip aTtractive in European SMEs
Proiectul M.A.S.T.E.R.S., inițiat și coordonat de filiala Arad a Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) promovează ucenicia ca modalitate de formare profesională în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii din România, Italia, Spania și Polonia.
Proiectul urmărește dezvoltarea și validarea unui set de instrumente practice și metodologice destinat sprijinirii dezvoltării profesionale a tutorilor care operează în IMM-uri, a formatorilor VET și consilierilor pentru orientare profesională, astfel încât să le permită implementarea eficientă și de calitate a programelor de ucenicie.

Proiectul a fost demarat prin realizarea unei ample cercetări și analize a schemelor de învățare, a programelor de ucenicie și a procedurilor manageriale la nivel european. Obiectivele M.A.S.T.E.R.S. s-au concentrat pe:
• Realizarea unui raport de cercetare cu privire la rolul mentoratului profesional și al consilierii pentru orientare profesională în învățarea bazată pe muncă și practică a uceniciei.
• Crearea a două programe curriculare și a ghidurilor de învățare aferente pentru tutori, consilieri și traineri educaționali vocaționali.
• Dezvoltarea unei platforme online de învățare și testare a cunoștințelor dobândite de tutorii din cadrul companiilor.

Pachetul de resurse pentru curs, care include teste, studii de caz și îndrumări pentru implementarea activităților practice și a sesiunilor de „formare a formatorului“, estedisponibil deja pe site-ul proiectului (https://masters.erasmus.site).

Functional bakery products for people with digestive disorders
Proiectul FBforPDD, care urmărește obținerea de noi produse de panificație funcționale pentru persoanele cu boli digestive, este inițiat și coordonat de Patronatul român din industria de morărit, panificație și produse făinoase, Rompan, în colaborare cu parteneri din Irlanda, Ungaria, Italia și România, reprezentați de USAMV Timișoara și UMF „Carol Davila“ București. Obiectivele proiectului constau în dezvoltarea de programe de formare profesională destinate specialiștilor din industria alimentară din țările partenere, pentru a răspunde cât mai bine cerințelor consumatorilor care suferă de afecțiuni digestive, precum și în dezvoltarea gamei de produse de panificație funcționale, pe baza expertizei participanților la proiect. Astfel, printre cele mai importante rezultate ale proiectului se numără curriculumul și cursul „Fabricarea produselor de panificație funcționale“, precum și un îndrumar pentru profesioniștii care abordează tehnologiile de fabricare a produselor de panificație cu adaosuri specifice.