Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Raluca-Ioana van Staden, prima cercetătoare din România premiată de Societatea Americană de Chimie

20 Octombrie 2021



În 2010, prof. dr. habil. Raluca-Ioana van Staden, șef Laborator în cadrul INCD Electrochimie și Materie Condensată, se afla în prim-planul comunității științifice prin invenţia senzorului ce putea descoperi cancerul în stadiu preclinic, descoperire recompensată cu omultitudine de premii speciale la Salonul de la Geneva și nu numai. Cariera profesională a doamnei van Staden a avut în continuare o traiectorie ascendentă, iar confirmarea internațională a venit anul acesta la cel mai înalt nivel. Societatea Americană de Chimie i-a acordat distincția ACS Fellow, devenind prima cercetătoare din România premiată cu acest premiu de către cea mai reputată instituție din domeniu.



Ne întoarcem cu un deceniu în urmă, la invenția senzorului ce putea ajuta la detecția cancerului preclinic. Şi-a împlinit potenţialul această descoperire? A ajuns senzorul să fie produs în serie?
Invenţia se află pe un drum bun în direcţia materializării sale comerciale. Am lucrat în această perioadă la îmbunătățirea parametrilor aparatelor miniaturizate. Va mai dura destul de mult, pentru că va trebui să reluăm toate experimentele, caraterizările celor mai buni senzori utilizând noul aparat miniaturizat. Pozitiv este însă faptul că am crescut numărul de biomarkeri utilizați, că putem să îi grupăm în paneluri şi în felul acesta screening-ul tinde mult spre diagnostic. De asemenea, prin
screening-ul unei game largi de probe biologice, se poate detecta un număr mai mare de cancere, cum ar fi: cancerul de colon şi cancerul gastric (lucrăm acum la un proiect pentru diferenţierea acestora), cancerul cerebral, cancerul de sân, cancerul pulmonar. Am extins utilizarea acestei metode de screening şi la nivel de diabet, cu contribuţia extraordinară a acad. Ionescu Târgovişte, dorind să depistăm boala în stadiul în care este reversibilă.
De-a lungul acestor ani am avut foarte multe cereri din partea medicilor din toată ţara pentru confirmarea anumitor diagnostice; şi am putut depista cancerul precoce, fapt care a reprezentat o satisfacţie mult mai mare decât numărul lucrărilor ştiinţifice publicate. În prezent avem în folosinţă peste 200 de senzori de diferite tipuri (needle senzori, microsenzori, nanosenzori, senzori de unică folosinţă, etc), pentru analiza biomedicală, senzori care ajută la detecţia timpurie a cancerului. Cu ajutorul medicilor români am putut valida aceşti senzori, iar acurateţea depistării prin biomarkerii noştri, în diferite fluide biologice (sânge, salivă, urină, ţesut) tinde spre 100%.

Care sunt proiectele şi rezultatele notabile, reperele din ultimii 10 ani de activitate profesională?
Am câştigat proiecte importante de cercetare în Laboratorul de Electrochimie: un proiect pentru depistarea precoce a cancerului de colon, un proiect de tip ERC like în care a fost inclusă depistarea precoce a cancerului pulmonar, un proiect pentru identificarea biomarkerilor care pot depista precoce diabetul. Nu în ultimul rând, cel mai mare proiect de cercetare fundamentală pe care îl derulăm, în colaborare cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare – INCDTIM din Cluj Napoca şi Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”din Târgu Mureș, a adus rezultate foarte bune pe linia determinării precoce a cancerului gastric. Am dezvoltat în acest sens şi o metodă de identificarea a biomarkerilor specifici cancerelor gastric și de colon, pentru a ajuta medicii în punerea unui diagnostic corect şi rapid, iar lucrările ştiinţifice publicate sunt deja acceptate de comunitatea internaţională.

Recunoaşterea şi reconfirmarea internaţională a activității dumneavoastre științifice a venit în acest an odată cu premiul ACS Fellow, acordat de Societatea Americană de Chimie. Care sunt criterile prin care sunt acordate aceste premii celor mai buni chimişti din întreaga lume?



Societatea Americană de Chimie este destul de selectivă în ceea ce priveşte acordarea premiilor, comitetele de premiere fiind foarte dure în alegerea câştigătorilor. În primul rând analizează activitatea ştiinţifică, contribuţia în domeniu, dar şi contribuţia fiecărei persoane pentru societatea în sine. În ceea ce mă priveşte, mi-au recunoscut activitatea de pionierat în screening-ul probelor biologice pentru depistarea precoce a cancerului şi activitatea depusă de mine în calitate de preşedinte a filialei internaționale a ACS din România, precum şi implicarea în înfiinţarea sa şi în etapele premergătoare preluării conducerii sale.
Această distincţie este acordată în fiecare an unui număr de aproximativ 20 de chimişti din întreaga lume, marea lor majoritate fiind din SUA. Din România, un premiu din partea prestigioasei ACS a primit de-a lungul timpului doar profesorul Cristofor I. Simionescu, fondatorul şcolii de chimia şi fizica polimerilor. În1976 savantul nostru a primit Gold Centennial Medal din partea ACS, un premiu foarte important.

Sunteţi prima femeie chimist din România care primeşte această distincţie. Ce reprezintă pentru dumneavoastră această premieră?
La fel ca şi celelalte premii, ACS Fellow reprezintă o recunoaştere a activităţii mele profesionale, fapt care mă bucură. Nu mă motivează în plus. Cu sau fără premii aş fi mers la fel pe drumul meu. Aceste premii reprezintă doar o confirmare că sunt pe drumul cel bun. În momentul în care câştig un trofeu ştiu că este, ca în sport, doar o victorie de etapă, şi că mâine pot să pierd dacă nu sunt acelaşi om şi nu continui să muncesc la fel de bine.

Ce impact are premiul pentru chimia românească? Poate motiva, inspira, creşte concurența pozitivă dintre chimiştii români?
Pentru chimia românească are o mare importanță. Cu siguranţă poate inspira şi motiva, mai ales acum când ne dorim ca foarte mulţi tineri să intre în cercetare. Înființarea filialei ACS în România s-a votat în unanimitate de către comitetul de directori ai ACS – un fapt neobișnuit pentru această societate. Acest lucru a fost datorat 100% statutului pe care chimiștii români îl au în lume, a fost o recunoaștere, dar și o responsabilitate pentru filială să mențină - prin activitățile sale, prin promovarea tinerilor chimiști - acest nivel.

Cât de complicat este să avem o cercetare performantă în chimie în condiţiile în care nu mai avem o industrie de profil, tinerii din România sunt tot mai puţin atraşi de ştiinţă, iar numărul profesorilor cu har scade accentuat?
Avem o cercetare performantă în domeniul chimie – clasamentele efectuate în fiecare an atestă acest lucru. Sunt foarte mulţi tineri care după absolvirea facultăţilor de profil îşi doresc să urmeze o carieră de cercetător, să îşi facă doctoratele în domeniu. În ce mă privește, am 11 doctoranzi cu care lucrez şi pe care îi îndrum. Există însă o foarte mare problemă cu care ne confruntăm: lipsa banilor din sistemul de CDI la început de an, mai bine spus o întârziere a plății salariilor din lunile ianuarie-aprilie, care în unii ani a fost și de 5 luni. Sunt 4-5 luni în care nu primim salariul până se aprobă bugetul ministerului de resort, până când vin banii pentru continuarea proiectelor. Am pierdut din acest motiv foarte mulţi tineri valoroşi, care nu pot supravieţui în absenţa resurselor financiare. Am pierdut cea mai importantă investiţie posibilă, cea în oameni. Degeaba am cel mai bine finanţat proiect de chimie din ţară, dacă o bună parte din an banii ajung cu întârziere la membrii echipei de cercetare. E regretabil că lăsăm minţile luminate şi reprezentanții noilor generaţii să plece din România şi tot talentul lor să fie valorificat în străinătate. Pe de altă parte, golul pe care îl lăsa într-o echipă de cercetare e greu de umplut… Pierderile sunt mai mari atunci când ies din sistem, decât efortul pe care statul l-ar face pentru a-i păstra în ţară.

Care credeţi că ar putea fi şansa relansării chimiei româneşti?
Dacă va uitaţi la clasamentele internaţionale veţi observa că universităţile stau cel mai bine pe domeniul chimiei, având foarte multe lucrări publicate în reviste de top. Lucrurile merg foarte bine şi în institutele de cercetare. Nu putem vorbi de relansare. Problemele sunt legate de instabilitatea financiară şi de lipsa predictibilităţii. Ne bucură faptul că în ultimii ani au fost asigurate competiţii periodice şi am putut începe noi proiecte, că tinerii au aplicat și câștigat proiecte de cercetare.

Ne întâlnim la câteva zile de la decernarea premiului Nobel pentru chimie, acordat „pentru dezvoltarea organocatalizei asimetrice”, „un instrument ingenios pentru construirea de molecule complexe”. Cât de importantă este această descoperire?
Este un lucru foarte bun, mai ales că încă din anii ‘90 se vorbea despre medicamentele cu structură chirală ai căror enantiomeri au efecte diferite, de sinteză asimetrică. Discuţiile despre sinteza asimetrică şi obţinerea unui singur enantiomer reprezenta subiectul principal la evenimentele ştiinţifice dedicate. Faptul că s-a reuşit acest lucru este benefic în special pentru industria farmaceutică.
Premierea acestei descoperiri a fost o surpriză, în contextul în care toată comunitatea științifică se aștepta ca distincția să meargă la inventatorii vaccinului de tip ARNm. Mai mult ca sigur juriul a luat în calcul faptul că tehnologia ARNm nu este încă suficient de matură şi nu a fost confirmată suficient de trecerea timpului. Dacă descoperirea va determina întoarcerea la o viaţă normală, probabil că inventatorii vor fi recompensaţi cu premiul Nobel în anii ce vor veni.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite