Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Zitec sprijină instituțiile locale în drumul spre digitalizare

19 Noiembrie 2021



După un an și jumătate de pandemie, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în această perioadă le obligă astăzi să primească documente în format electronic de la cetățeni și să le răspundă în același fel. Pandemia a mai împins puțin lucrurile, dar nu ne-a ajutat să urcăm prea mult în clasamentul țărilor digitalizate. Reprezentanții Zitec, membri Smart Alliance Technology Cluster, au lucrat deja alături de instituții ale statului pe diverse proiecte menite să ne ajute să mutăm hârtia printată în cloud.



România, țara extremelor în IT
România se clasează de câțiva ani pe ultimele locuri în topurile care măsoară gradul de digitalizare. Spre exemplu, Indicele economiei si societății digitale, DESI, care evaluează digitalizarea la nivel european, ne plasa în 2020 pe poziția 26 din 28.
Acest indice ne arată, printre altele, că mai puțin de o treime din populație are competențe digitale elementare, în comparație cu o medie de 58% la nivel european. Mai mult, în ultimii patru ani, România a ocupat ultima poziție la nivelul de utilizare a serviciilor digitale publice.
Toate acestea în ciuda faptului că stăm foarte bine la capitolul infrastructură: ne clasăm pe locul 5 la nivelul Uniunii Europene la conectivitate, grație unei infrastructuri bune de internet de mare viteză.

De ce nu se poate mai mult?... Sau mai repede?
Pandemia de COVID-19 nu doar a amplificat metehnele unui sistem învechit de a gestiona și rezolva probleme administrative, dar a și acutizat nevoia de schimbare.
Problema adoptării limitate a instrumentelor și proceselor digitale în administrația locală are, firește, rădăcini adânci care pornesc de la nivel central. Cadrul legislativ nu este adaptat la cerințele actuale ale societății. Spre exemplu, aplicațiile pe care le dezvoltă statul, sau o bună parte din cele achiziționate prin licitații, folosesc în continuare o infrastructură fizică greoaie și nu sunt interconectate. Acest fapt își găsește, cel mai probabil, explicația în reticența funcționarilor de a utiliza soluții din zona cloud computing, atât de tip SaaS, cât și PaaS. De asemenea, bazele de date izolate ale instituțiilor centrale, lipsa de recunoaștere a documentelor emise online, lipsa identității electronice a cetățenilor, sau reticența adoptării la scară largă a semnăturii electronice sunt câteva dintr-o serie lungă de cauze.
În drumul spre modernizare instituțiile din România au de înfruntat multe dificultăți, iar acest fapt este valabil atât în cazul celor instituțiilor centrale, cât și al celor regionale sau locale.
Ezitările cetățenilor și rezervele de a adopta soluțiile administrative online sunt un alt factor ce nu poate fi ignorat. Românii poartă în continuare documente fizice de la un ghișeu la altul, iar așteptarea la cozi a rămas o practică. Acestea sunt însă mai degrabă efectele unei lipse de deschidere spre schimbare a autorităților. Ne putem imagina o societate românească în care instituțiile ar avea aplicații moderne, operate de angajați eficienți și instruiți și servicii online promovate prin comunicare eficientă, care ar vedea o rată mult mai mare de adopție în rândul cetățenilor.



Cât de larg sunt instituțiile statului dispuse să deschidă ușa?
Un studiu recent al companiei de consultanță McKinsey & Company arată că România ar putea beneficia de un aport de 42 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut, până în 2025, cu condiția susținerii unui ritm accelerat al digitalizării. În contextul european actual, o infrastructură modernizată nu este un simplu moft, ci o condiție esențială pentru a ne menține competitivi ca țară.
Sistemul public este copleșit de birocrație și are nevoie mai mult ca oricând de susținere. Nu o spun doar cei care lucrează în IT, nu o spun doar cetățenii care s-au săturat de stat la cozi, ci tot mai vocal o spun și funcționarii publici care văd că se poate și altfel.
Și, deși facem pași mici, avem și bune practici care sperăm să aibă un efect de bulgăre în rândul instituțiilor statului.
Un exemplu în acest sens este proiectul derulat de compania Zitec, membră a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, ANIS, care a reușit să digitalizeze până acum 750 de primării implementând în cadrul acestora aplicația Regista.
Aceasta cuprinde o serie de module, adaptate nevoilor fiecărei instituții în parte: registratură electronică, managementul documentelor, verificarea stării solicitărilor, formulare electronice, sesizări online, programări online, plăți online și Monitorul Oficial Local. În plus, portalul e-Guvernare Regista include și un cont al contribuabilului. Pe scurt, implementarea acestui instrument a ajutat primăriile să fie mai organizate și mai transparente, iar prin faptul că permite încasarea contribuțiilor și taxelor, precum și interacțiunea cu cetățenii în mediul online, a contribuit la scurtarea timpilor de așteptare și i-a scutit pe oameni de multe drumuri.
Vestea bună este că există tot mai multe autorități locale care doresc să îșidigitalizeze operațiunile, ceea ce ar putea fi interpretat ca o conștientizare a faptului că digitalizarea nu reprezintă doar un aspect de bifat, ci o nevoie reală a cărei soluționare înseamnă eficiență.
Dacă autoritățile locale și cele centrale vor adopta măsuri pentru a accelera digitalizarea și a pune România pe o traiectorie similară cu cea menționată de studiul McKinsey, este greu de anticipat. Miza nu este doar una economică, impactul poate fi resimțit în calitatea vieții de zi cu zi a românilor.

Lansare modul plăți online
Recent, Zitec a introdus modulul de Plăți online în cadrul Regista, pentru a facilita încasarea amenzilor și taxelor locale de către primării. Prin portalul public de e-Guvernare, cetățenii pot calcula și efectua plățile necesare, aici fiind incluse toate taxele locale, atât cele prevăzute de Codul Fiscal, cât și cele specifice fiecărei administrații locale.
Valorile acestora se pot calcula automat, aplicația oferind această posibilitate, pe baza criteriilor stabilite prin Codul Fiscal și Hotărârile de Consiliu Local. Astfel, dacă luăm cazul unei cereri de eliberare de certificat de urbanism, valoarea taxei este calculată automat în funcție de suprafața clădirii. Această posibilitate le permite cetățenilor să afle cât au de plătit fără a mai fi nevoiți să se deplaseze la sediile instituțiilor.
Sumele sunt virate automat în conturile primăriilor deschise la Trezorerie, după ce au fost încasate și procesate de bancă, fără ca Regista să perceapă vreun comision pentru plățile efectuate.
Regista are în prezent peste 15.000 de utilizatori activi, la nivel național, dar acest număr este în creștere. Pandemia a produs schimbări permanente în modul în care românii percep accesarea informațiilor lor și a felului în care își rezolvă nevoile administrative. Rămâne de văzut care va fi rata exactă de adoptare a digitalizării la nivel național în următorii ani post-pandemie.n

Pentru mai multe informații despre Regista și aplicabilitatea în cadrul instituțiilor locale, vă invităm să ne contactați: regista.ro



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite