.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Microelectronica în România recuperează statutul de domeniu strategic
Un grup de lucru dedicat dezvoltării microelectronicii în România
În luna martie 2021 a luat ființă Grupul de Lucru pentru Microelectronică sub egida Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor (STMS) din cadrul Secției de Știința și Tehnologia Informației (STI) a Academiei Române, pentru a sprijini participarea României în revigorarea microelectronicii în Europa, inclusiv prin IPCEI ME. Constituirea Grupului de Lucru a pornit de la un nucleu inițial format din cei care au răspuns la apelurile din februarie-martie lansate pentru „Exprimări de interes” de Ministerul Cercetării și pentru „Fișe de proiect” de Ministerul Economiei. Constatând că va fi necesar ca propunerile să fie integrate într-un proiect de ansamblu coerent (spre deosebire de programele cunoscute unde proiectele propuse sunt în competiție pentru a se alege care câștigă și care pierde), s-au implicat în acest subiect două grupuri: un grup al Comisiei STMS a Academiei și altul format din firme industriale și universtități tehnice, ambele pre-exitând și fiind deja angajate în reflecții asupra propunerilor strategice. Rezultatul a fost fuzionarea într-un Grup de Lucru DESCHIS tuturor celor care doresc și pot să contribuie la aceste preocupări, Grup pe care Academia Română a acceptat să-l patroneze.
Este esențial de subliniat că elementul de pornire au fost acțiunile ministerelor, și nu o inițiativă particulară arbitrară! Proiectul de principiu din PNRR se bazează efectiv pe propuneri trimise de membri ai Grupului de Lucru ca răspuns la aceste apeluri, și anume: ideea platformei naționale „front end” (procesare pe semiconductoare), cea de centre de activitate „back-end” (asamblare, încapsulare, testare) sau ideea de hub-uri regionale (centre regionale de competență).
Grupul de Lucru include membri ai Comisiei STMS a Academiei Române, reprezentanți ai unor intreprinderi industriale mari și ai unor IMM-uri, reprezentanți din cercetare și mediul academic, asociații profesionale, precum și participanți din partea ministerelor și agențiilor de dezvoltare. Grupul de Lucru este recunoscut de autoritățile publice ca partener reprezentativ (pentru societate și pentru domeniul microelectronicii) și participă activ la creșterea vizibilității României la nivel european, pregătind viitoarele investiții. Grupul de Lucru a cooptat actori importanți din întregul ecosistem industrie-cercetare-învățământ, numărând în prezent peste 60 de membri.
Cum a redevenit microelectronica un obiectiv strategic al României?
Grupul de Lucru pentru Microelectronică s-a implicat intensiv în restaurarea poziției prioritare a microelectronicii în România, astfel: (1)a desfășurat un lobby intens și a adus o contribuție efectivă pentru reintroducerea microelectronicii între obiectivele strategice; (2) a elaborat documente concrete pentru includerea acestora în PNRR; (3) a asigurat participarea în numele României în fazele incipiente ale IPCEI ME/CT la nivel european. O primă mare realizare a Grupului de Lucru, în strânsă colaborare cu specialiști competenți și dedicați din cadrul ministerelor de resort, constă în includerea microelectronicii în PNRR și alocarea sumei de 500 milioane EURO pentru microelectronică![7].
Autoritățile române au acum obligația de a structura strategiile naționale, racordând țara la efortul european. În toate planurile naționale, DIGITALIZAREA trebuie aliniată cu definiția UE pentru a include în prima poziție MICROELECTRONICA. Dacă România decide să fie activă în acest domeniu, ar trebui să se implice activ în explorarea scenariilor de investiții care are loc la nivel european. Acest program ambițios cere contribuții din mai multe surse cu mecanisme de orientare și finanțare diferite. Există și alte programe care pot furniza finanțări, inclusiv pentru IPCEI ME/CT: Programului Operațional de Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (POCIDIF)[8], Programul Operațional Competitivitate (POC)[9], planuri de dezvoltare regională, ajutoare de stat (de exemplu proiectul privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor strategice, cu un buget propus de 750 milioane de euro[10]). Este important ca ministerele de resort, în particular Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), Ministerul Educației (ME) și, potențial, Ministerul Apărării Naționale, (MApN, pentru tehnologii „dual use”) să creeze un mecanism comun prin care propunerea națională privind IPCE ME/CT să fie corelată cu celelalte programe. Implicarea și participarea Agențiilor de Dezvoltare Regională este absolut necesară.
România „joacă în calificări”
Trebuie precizat că lanțul valoric în industria microelectronică este extrem de complex și divers (v. Figura). 
Din această perspectivă Grupul de Lucru pentru Microelectronică a identificat următoarele ipoteze de participare[11]:
1. Proiectare de circuite integrate. România este foarte activă în acest domeniu, prin cercetare de vârf în arhitecturi de procesoare (inclusiv pentru inteligență artificială). Există grupuri în mediul universitar și instituțional care colaborează în proiecte cu sectorul privat, cu IMM-uri și filiale importante ale marilor firme internaționale. Grupul de Lucru anticipase că aceste activități pot fi sprijinite prin mecanismele disponibile pentru proiecte, cu contribuții publice (posibil din PNRR sau alte surse de finanțare europene) de circa 10 milioane euro pe an.
2. Tehnologii avansate de asambare și încapsulare. În România funcționează centre de expertiză în domenii specifice, există un IMM specializat în încapsulare cu număr redus de terminale, se desfășoară activități legate de integrarea hibridă și eterogenă de cipuri și alte componente atât în cercetarea instituțională cât și în mari unități industriale. PNRR și IPCEI ME facilitează consolidarea resurselor și competențelor, suplimentate cu noi investiții, pentru a crea o rețea distribuită dar coordonată central de Centre de Inovare Digitală (Digital Innovation Hubs – DIH, cu o definiție lărgită pentru „digital”, ca mai sus), ca element de bază al politicii de Specializare Inteligentă a Agențiilor de Dezvoltare Regionale. Grupul de Lucru pentru Microelectronică anticipase cel puțin patru Hub-uri cu o dotare experimentală la zi, capabilă de inovare tehnologică, realizare, validare și calificare de prototipuri și, potențial, fabricație de serie mică, necesitând (inclusiv din fonduri europene) o investiție totală de circa 500-600 milioane de euro, urmată de un buget anual pentru funcționare.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
O agendă digitală a României 2030 ruptă pe la colțuri- Noua era pentru aplicatii si retele sociale: gigantii tehnologici se adapteaza la Legea Pietei Digitale
- Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească
- Fațetele multiple ale Inteligenței Artificiale
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
Alte articole scrise de Dr. ing. Andreas Wild, Dr. ing. Petru Dan
