Revista >> Martie 2022 [Nr. 242] >> Cover Story

INOE 2000, un sfert de veac de lumină în lumea științei

Dr. Roxana Radvan, INOE 2000

18 Martie 2022

❍ Dezvoltarea și implementarea metodelor și tehnicilor optoelectronice și complementare pentru investigarea/diagnosticarea/restaurarea și conservarea patrimoniului cultural este o direcție în care INOE 2000 a câștigat de asemenea un bun renume internațional. Se adresează unui domeniu generos, transdisciplinar, în care institutul a acumulat competență în dezvoltarea de metode inovative de investigare, diagnosticare și intervenție prin mijloace optoelectronice controlate de la distanță, non-contact, fără prelevare de probe, fără consum de material original – aspecte esențiale în restaurare.
Primele rezultate s-au concretizat odată cu primul proiect Eureka coordonat de România (E2094 CLEANART începând cu 1999), în care s-a dezvoltat un nou echipament cu laser pentru curățarea cu înaltă precizie, și ulterior s-au înmulțit prin perfecționarea tehnicilor de curățare cu laser pentru suprafețele cu și fără policromie.
Investigațiile fizico-chimice multiple s-au îmbogățit și au devenit tot mai subtile. Corelarea datelor, înțelegerea mecanismelor de degradare și elaborarae metodelor de construire a documentațiilor multistrat au devenit preocupări intense începând cu anii 2000, în special în cadrul primei acțiuni COST inițiate de România – COST G7 Artwork Conservation by Lasers.
Laboratorul mobil ART4ART este unul dintre primele în lume și a devenit în prezent un brand, fiind supranumit „ambulanța pentru patrimoniu”, și este invitat să sprijine munca restauratorilor in situ, atât în România, cât și în străinătate.

Toate acestea, precum și competențele profesionale ale echipei din spatele aparatelor au recomandat INOE 2000 și în proiectele europene, precum IPERION HS.
INOE 2000 este un partener de încredere al muzeelor, galeriilor de artă, colecționarilor, arhivelor, universităților de profil și altor instuții. A răspuns cu profesionalism solicitărilor pentru recuperarera unor bunuri pierdute, pentru documentarea unor obiecte sustrase sau contrafăcute.
❍ Cercetări avansate privind sinergia dintre structurile care emit, transmit și interacționează cu radiația optică; dezvoltarea de aplicații optoelectronice au drept scop dezvoltarea de aplicații, obținerea unor rezultate transferabile, pornind de la studii privind interacția radiației laser cu materia, încorporarea laserilor, a echipamentelor optice, amplificatorilor optici în sisteme integrate cu aplicabilitate în industrie, medicină, construcții, telecomunicații, agricultură, apărare, paza frontierelor de stat, și reprezintă o componentă importantă în activitatea de cercetare.
Explozia informatică, care solicita creșterea permanentă a vitezelor de transmitere a informațiilor, precum și securizarea acestora, impun aprofundarea cercetărilor în direcția senzorilor și comunicațiilor prin fibra optică, orientate spre dezvoltarea de echipamente inteligente cu aplicații diverse: industrie, medicină, mediu etc. Rezultatele acestei cercetări se caracterizează prin înalt potențial de inovare, au adresabilitate către toate domeniile economiei, în mod deosebit către cele productive.

❍ Procese integrate pentru dezvoltarea bioeconomică de noi surse regenerabile de energie este o direcție în cadrul căreia sunt urmărite fundamentarea științifică a unor soluții noi pentru producția de biocombustibili din surse regenerabile de energie și găsirea celor mai eficiente soluții pentru implementarea pe piață a noilor biocombusibili; studii referitoare la producerea de energie electrică prin conversie fotovoltaică și conversie fototermică; generarea de noi cunoștințe științifice și tehnice referitoare la colectori selectivi de energie solară pornind de la depuneri de straturi subțiri în plasme reactive; dezvoltarea de tehnologii noi, moderne, neconvenționale de valorificare a surselor regenerabile și produselor secundare pentru obținerea de combustibili alternativi, ecologici și determinarea aplicațiilor acestora; utilizarea energiei solare stocate în biomasă ca alternativă nepoluantă de energie; obținerea prin depuneri PDV de mono și multistraturi subțiri nanostructurate cu caracteristici de colectori selectivi și eficienți ai radiației solare.
❍ Metode și sisteme avansate de analiză și control pentru securitate alimentară; noi concepte nutriționale reprezintă o direcție de cercetare strâns legată de adoptarea aquis-ului comunitar din domeniul calității alimentului și finalizarea procesului de armonizare a legislației naționale cu prevederile comunitare, constând în introducerea de principii și stabilirea de reguli pentru produse alimentare și practici comerciale de natură să satisfacă exigențele și să nu pericliteze sănătatea consumatorilor. Reglementările UE prevăd obligativitatea monitorizării producerii și circulației fiecărui aliment, iar pentru aceasta este necesară existența unei rețele naționale de laboratoare, dotate tehnic și uman, precum și un sistem de standarde unitare. În cadrul Programului European H2020 „Securitate alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie” este una din marile provocări societale.
❍ Cercetări privind tehnica presiunilor înalte este o direcție de cercetare bazată pe conceptul modern potrivit căruia mecatronica este o disciplină complexă, care realizează o integrare sinergetică a ingineriei mecanice cu electronică și comanda inteligentă, computerizată, în proiectarea și execuția produselor și proceselor. Majoritatea produselor și proceselor industriale au părți în mișcare și au nevoie de o manipulare și o comandă precisă a dinamicii. Pentru aceste aplicații deosebite este esențială utilizarea senzorilor, actuatoarelor, elementelor de software, comunicațiilor, opticii, electronicii, mecanicii structurale și a ingineriei de control.
❍ Cercetări în domeniul optică-fotonică dezvoltă preocupări privind laseri THz, achiziționare și prelucrare de imagini, senzoristică; cercetări privind interacția radiației electromagnetice cu materia; modelarea sistemelor dinamice neliniare; construirea și dezvoltarea de dispozitive laser și fibre optice pentru aplicații în industrie, medicină, inginerie civilă, mediu, spațiu și securitate; monitorizarea prin senzori optici a gradului de poluare cu ape menajere și industriale; cercetări în domeniul senzorilor cu fibră optică destinați detecției și determinării concentrației urmelor de substanțe chimice; determinării caracteristicilor îndoirii aripilor unui avion în zbor; determinării umidității, accelerației unei structuri mecanice, rugozității etc.; cercetări pentru detecția E. Coli; dezvoltare sisteme de triangularizare integrate cu senzori wireless amplasați pe teren, în vederea detectării în timp real a eventualelor evenimente apărute în zone de risc etc.

Personalități care au marcat istoria și evoluția institutului
Cel mai valoros tezaur al institutului și secretul succesului în cercetare putem îndrăzni să afirmăm că sunt oamenii, specialiștii care au marcat istoria institutului, dintre care unii continuă să inspire alte generații, să fie adevărați combatanți împotriva descurajării sau resemnării în perioadele mai puțin favorabile cercetării.
Todeauna enumerările sunt dificile, spațiul insuficient, dar imensa bucurie de a avea șansa să-ți expimi aprecierea și recunoștința este de neînlocuit. Nobili în întreprinderile lor și generoși în colaborare, amintim o parte dintre ei:
Dr. ing. Roxana Savastru – cercetător a cărui evoluție profesională se împletește începând cu 1981 cu o parte din fabuloasa istorie a platformei de fizică din Măgurele și care continuă în deplin respect și prețuire și în prezent, un specialist cu viziune și excepționale aptitudini manageriale;
Dr. fiz. Viorel Braic - absolvent al Facultății de Fizică a Universității „A.I.Cuza” din Iași (1972), universitate la care a obținut și titlul de doctor în fizică, specializarea fizica plasmei. A desfășurat o activitate remarcată și distinsă cu premii valoroase, precum Premiul „Horia Hulubei” al Academiei Române, Premiul și Medalia de Onoare IFA. Este o personalitate recunoscută la nivel național și internațional în domeniul tehnologiilor cu vid, spectrometrie de masă și plasme tehnologice cu aplicații în nitrurare ionică și depunere de straturi subțiri, a pus bazele unei infrastructuri de cercetare complexă, ce cuprinde tehnologii de obținere, cât și echipamente de caracterizare a straturilor subțiri nanostruturate.
Prof. dr. chim. Emil Cordoș (1936 – 2021) - personalitate științifică recunoscută în domeniul chimiei analitice, cu rezulate excepționale legat de instrumentația analitică. Primii pași în acest domeniu i-a făcut la Universitatea din Illinois, SUA, unde a lucrat timp de trei ani ca bursier Fulbright și cercetător asociat postdoctoral. A colaborat strâns cu Universitatea Babeș Bolyai în toată cariera sa, îndeplinind și funcția de decan în perioada 1990-1992.
Dr. fiz. Alexandru Cavaleru – a fost președintele Consiliului Științific al INOE 2000 între 1996 și 2001, cu studii doctorale la Salford University, Manchester, Marea Britanie, personalitate în domeniul fizicii stării condensate, coordonator de doctorat, președintele Societății Române de Vid.
Dr. ing. Petrin Drumea – expert în dezvoltarea sistemelor hidraulice și pneumatice, a demonstrat permanent rolul și capacitatea deosebită a institutului în domeniile energiilor regenerabile și al roboticii, al teleoperării hidraulice.
Dr. fiz. Gabriela Pavelescu – președinte al consiliului științific INOE 2000 între 2001 și 2017, specialist în fizica plasmei, a activat în domeniul caracterizării materialelor și în monitorizarea mediului prin metode optospectrale. În 1995, Academia Română i-a acordat premiul „Dragomir Hurmuzescu” pentru domeniul fizică. Între 2001 și 2019 a beneficiat de stagii de cercetare la Universitatea din Orleans, Franța, specializarea spectroscopia arcului electric.
Pentru toată implicarea lor și pentru mult mai multe alte calități profesionale și morale, pentru cunoașterea comunității științifice, a istoriei dezvoltării domeniului specific de cercetare, a viziunii corecte a evoluției cercetării, pentru colaboraea cu mediul academic și cu cel economic deopotrivă, le prețuim contribuția și suntem onorați să ne considerăm colegii sau discipolii domniilor lor.

INOE 2000 cuprinde un colectiv generos, tânăr (cu o medie de vârstă de 47 de ani), alcătuit din 182 de persoane, dintre care 159 de persoane în activitatea de cercetare-dezvoltare, dintre care 90 cu titlul de doctor în științe, un conducător de doctorat și doi doctori habilitați, care speram că vor deveni curând coordonatori de doctorat în domenii noi. Institutul a urmărit permanat formarea unor noi generații de cercetători și este în continuare bucuros să integreze specialiști valoroși.

Pe drumul specializării inteligente
În urma evaluării recente a infrastructurilor de cercetare în vederea alcătuirii Roadmap 2021 au fost selectate următoarele infrastructuri:
● ICOS - Integrated Carbon Observation System (de tip ESFRI/ERIC);
● ACTRIS -The Aerosol, Clauds and Trace Gases Research Infrastructure (de tip ESFRI/ERIC);
● E-RIHS - European Research Infrastructure for Heritage Science (de tip ESFRI/ERIC);
● MOCA - Laboratorul de metode optospectrale pentru evaluarea calității apei (infrastructură națională);
● DATAFUSIONART - Infrastructură integratoare pentru fuziunea datelor digitale complexe pentru identificarea, cartarea și evaluarea bunurilor culturale (infrastructură națională);
● EURALIM - Infrastructură de cercetare europeană pentru siguranța alimentară - determinarea autenticității și depistarea fraudelor alimentare (infrastructură națională).

Iată, în prezent, evaluarea potențialul de specializare inteligentă în domeniul optoelectronică în România, în particular în regiunea Bucuresti-Ilfov, de către organisme independente, dovedește că nu ne-am înșelat, că soluțiile oferite de optoelectronică sunt realiste și atractive pentru mediul antreprenorial.
Dezvoltarea tehnologică își atinge de multe ori cu trudă propria viziune, care în același timp poate schimba fața lumii. Dacă electronica a fost tehnologia secolului XX, informatica stăpânește trecerea între secole, optica este viitorul. Secolul XXI încă își așteaptă „descoperirea” sa și nu poate fi exclus că va aparține fotonicii.