Revista >> Decembrie 2022 [Nr. 250] >> Antreprenoriat

Cum finanțăm noile modele de business?

Alexandra Cernian – Profesor asociat, Universitatea Politehnica din Bucuresti

13 Decembrie 2022

Editura Club România a lansat al 7-lea volum al Seriei de Caiete Documentare, intitulat „Smart Finance. De la start-up-uri inovative la Unicorni. Cum finanțăm noile modele de business?”. Volumul este dedicat mediului antreprenorial și reprezintă o colecție valoroasă de idei şi soluții inovatoare care pot ajuta start-up-urile în demersurile de finanțare şi scalare. Cei 66 de contributori fac o trecere în revistă foarte interesantă şi utilă a instrumentele financiare alternative pentru companiile mici şi mijlocii, capabile să le sprijine în creșterea şi dezvoltarea lor, de la stadiul de idee la statutul de unicorn.

Potrivit coordonatorilor,„sintagma Smart Finance încorporează o nișă complementară proceselor tradiționale de finanțare (bănci și piețe de capital) mai degrabă adecvată noilor modele de business”. Noile modele de business se caracterizează prin următoarele trăsături:
◆ Sunt idei foarte inovative, radical noi.
◆ Sunt inovații revoluționare bazate pe știință şi cercetare de înaltă tehnologie (deep tech).
◆ Sunt inovații cu potențial puternic de transformare, care depășesc cu mult tehnologiile existente și abordează provocări sociale sau de mediu complexe, cu un impact puternic în toate industriile și nivelurile societății.
◆ Sunt inovații cu o valoare adăugată europeană sau globală clară și capabile să ofere beneficii importante societății în ansamblu. Tehnologiile care sunt „strategice” pentru interesele europene (de exemplu inteligența artificială, învățarea automată, calculul cuantic/semiconductorii, imagini din satelit și sateliți, tehnologii aerospațiale etc.) sunt, de asemenea, prioritare.
◆ Sunt inovații cu grad ridicat de risc, greu de dezvoltat, care implică cercetare-dezvoltare substanțială și generează o proprietate intelectuală puternică.

Aceste aspecte fac ca accesul la finanțare pentru aceste business-uri să fie restricționat din perspectiva instrumentelor tradiționale de finanțare şi a modelelor consacrate de investiții.
La nivel global peisajul antreprenorial este extrem de activ, în special în SUA, dar din ce în ce mai mult şi la nivel european, ceea ce a condus la o diversificare a ofertele de finanțare. Deși la o scară mai mică şi în urma ecosistemului european, trendul este urmat şi de piața românească. 2021 a fost cel mai activ an din punct de vedere al numărului de runde de finanțare pentru start-up-uri: piața românească de capital de risc s-a triplat, de la 30,4 milioane de euro raportate în 2020, la peste 116,9 milioane de euro, potrivit raportului Romanian Venture Report 2021. În acest context, volumul prezintă cele mai relevante mecanisme de finanțare alternativă existente și pe piața din România, trecându-le în revistă pe cele mai la îndemână de accesat: peer-to-peer crowdfunding, și ajungând până la atragerea unui angel investor, a unui fond de venture capital (de risc), fond de private equity (capital privat) sau emiterea de criptomonede, ca metode alternative de finanțare, etc.

Ecosistemul românesc încă este dominat de runde de finanţare de tip seed. În 2021, 43% din totalul capitalului investit (~50 milioane euro) a fost în runde inițiale (pre-seed seed funding). Pentru o astfel de rundă, un start-up este, în general, la stadiul de MVP și, preferabil, a validat ideea prin proiecte pilot. Banii ridicați în astfel de runde sunt folosiți pentru a finaliza devoltarea produsului, a valida la scară largă acceptarea lui de către piață, pentru a stabili strategia de intrare pe piață și pentru a se poziționa bine pentru o rundă ulterioară de serie A. Plecând de la realitatea că în România mediul antreprenorial nu este la fel de competitiv ca cel din Europa sau SUA, volumul face o evaluare realistă a situației actuale și identifică direcții de dezvoltare și oportunități de finanțare pentru ecosistemul de start-up-uri românești. În plus, include un ghid exhaustiv al mecanismelor de finanțare alternativă la îndemâna antreprenorilor locali.

Un instrument de finanțare nou, care câștigă popularitate şi în România, este equity crowdfunding, în care susținătorii primesc părți sociale într-o companie în schimbul unei contribuții financiare. Cea mai cunoscută astfel de platforma din România este Seedblink, care recent „a primit autorizarea de furnizor de servicii de finanțare participativă de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) România, devenind prima platformă de co-investiții alternative cu capital de risc, care investește în companii de tehnologie, înregistrată de ASF în România, în baza legislației nou aprobate. În noul context, SeedBlink va putea oferi investitorilor oportunitatea de a investi dincolo de granițele țării, în siguranță, în start-upuri cu ADN european, alături de cea mai puternică rețea de business angels și fonduri de Venture Capital. Autorizația mărește capacitatea Seedblink de co-investiție cu o participare situată între 100.000 și 5 milioane de euro per rundă”. Astfel, România se mândreşte cu prima platformă de equity corwdfunding din Europa Centrală şi de Est reglementată conform normelor European Crowdfunding Service Provider Regulation – ECSPR.

O altă modalitate de finanţare la care apelează antreprenorii români sunt Business Angels – persoane fizice care investesc în participaţii monoritare în companii cu potenţial ridicat de creştere. În România exista mai multe reţele de business angels, cea mai cunoscută fiind TechAngels România, ai cărei membri au realizat investiții de 2,4 milioane de euro în primul trimestru din 2022, triplu față de aceeași perioadă a lui 2021 (vezi grafic).

Fondurile cu capital de risc, Venture Capital, reprezintă o formă de finanțare private equity oferită start-up-urilor şi companiilor emergente cu potențial ridicat de creștere, dar şi cu un grad mare de risc. În România încă nu există fonduri de investiții suficient de puternice pentru a conduce runde de serie A sau mai mari, ceea ce face ca majoritatea companiilor mature de pe piața locală să caute investitori pe piețe mai mari, în principal SUA. O explicație pentru acest aspect este lipsa unei legislații adaptate start-up-urilor, care reprezintă unul dintre factorii determinanți care încetinesc dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri din România În prezent, legislația românească nu asigură fondatorilor instrumentele necesare pentru a rămâne în țară și la runde de investiții de peste 10 milioane de euro, pentru scalarea internațională. Volumul „Smart Finance” dedică un capitol aspectelor legislative, identifică principalele provocări la nivelul cadrului de reglementare și propune soluții de îmbunătățire.
Capitolul final al volumului ne introduce într-un model nou de economie - Economia Metaversului, „cu un potențial de peste 600 de miliarde de dolari și care se așteaptă să disrupă total modul tradițional de a face afaceri”, apreciază coordonatorii volumului.