Revista >> Decembrie 2022 [Nr. 250] >> IT&C

Sisteme geo-informatice (GIS)

Mircea Badut

14 Decembrie 2022

Însă pentru a nu teoretiza prea mult chestiunea practică (exploatarea GIS-ului) vă propun să încheiem secțiunea cu o listă nepretențioasă de aplicări și analize generice: verificări și validări de amplasamente geospațiale; analizarea și evaluarea resurselor geospațiale; analize pentru proiecte de investiții (infrastructuri urbane; agricultură; transporturi, etc); gestionarea informațiilor cadastrale și a proprietăților imobiliare; gestionarea și actualizarea impozitelor/taxelor aferente entităților geospațiale; studii de arondare (centre comerciale, spitale, facilități publice); analizarea și optimizarea traficului rutier; căutări ale rutelor de deplasare (cu diverse condiționări); analize buffer (limite de influență spațială în jurul unor entități grafice): zona de inundabilitate a râului; perimetrul de protecție al liniei electrice; zona de extindere a unei emisii de poluant; etc.

Desigur, nu pierdem din vedere faptul că nu de puține ori rezultatul unei analize GIS constituie o hartă tematică (o compoziție geo-informatică mai analitică sau mai sintetică) generată cu scopul de a fi tipărită sau publicată/transmisă în format digital.

Soluții GIS concrete
De-a lungul anilor, și datorită evoluției împletite cu cea a domeniului CAD, s-au manifestat două abordări de materializare a software-urilor GIS:
1) aplicația GIS nativă, concepută și funcționând cvasi-unitar (la care toate funcțiile, atât cele pentru grafică cât și cele pentru atributele alfa-numerice, sunt integrate omogen în aceeași arhitectură internă și sub aceeași interfață cu utilizatorul);
2) aplicația GIS constituită prin grefarea de funcțiuni geo-informatice pe o platformă CAD (pe un mediu generic, precum AutoCAD, MicroStation sau IntelliCAD), funcțiuni accesibile utilizatorului prin unul sau mai multe meniuri/toolboxuri adiționale. (Desigur, funcțiile de construire/gestionare a materialului cartografic sunt realizate de mediul CAD.)

Spre final menționăm numele unor soluții consacrate pe piața GIS: ArcGIS (ESRI); GeoMedia (Intergraph/Hexagon); AutoCAD Map 3D, InfraWorks (Autodesk); OpenCities Map (Bentley); GeoConcept GIS; GRASS GIS, Quantum GIS; PostGIS; SuperMap; MapInfo; etc. Dar și numele unor tehnologii/soluții remarcabile din domeniul adiacent, procesarea cartografică (pre-GIS): ER Mapper (și ECW); ERDAS; GeoExpress (și MrSID); Global Mapper (Blue Marble Geographics); Surfer (Golden Software) ș.a.m.d. Majoritatea soluțiilor GIS sunt comerciale (cu licență plătită), dar printre ele găsim și software-uri gratuite (sub licențe GNU-GPL și open-source). Unele dintre soluțiile GIS clasice au dat naștere și la variante simplificate destinate dispozitivelor mobile (smartphone, tabletă), iar unele au migrat parțial sau total în cloud. Altele s-au născut deja în cloud.

Dar, revenind concluziv în prezent, putem spune că de fapt știam despre GIS, pentru că mai toți avem pe smartphone-uri o aplicație de genul Google Maps sau Waze, care ne asistă frecvent în călătoriile noastre pe harta lumii.