Revista >> Aprilie 2023 [Nr. 253] >> Cercetare & Invatamant superior

Despre demografia istorică cu dr. Ecaterina Negruți

Catalin Mosoia, Expert comunicarea stiintei, Academia Romana

12 Aprilie 2023

Dr. Ecaterina Negruți (n. 1927) este istoric și se îndreaptă spre vârsta de 96de ani. A lucrat zeci de ani în calitate de cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“, iar din anul 1997 este membru asociat al prestigiosului institut din Iași al Academiei Române. Și-a dăruit priceperea, energia și pasiunea demografiei istorice, domeniu pe care l-a îndrăgit imediat după ce a cunoscut lucrările istoricului francez Louis Henry, fondatorul acestei discipline care, în linii mari, studiază populațiile din trecut pentru care există surse scrise.

„Opera doamnei dr. Ecaterina Negruți este, alături de cea a domnului acad. Gheorghe Platon, creatoare de Școală în spațiul moldav, în primul rând, dar și la nivel național, alături de acad. Ștefan Pascu, acad. Ștefan Ștefănescu și prof. Louis Roman.“ – Profesor univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, președinte de onoare al Comisiei Internaționale de Demografie Istorică – ICHD, International Commission of Historical Demography.
Cercetările dr. Ecaterina Negruți în domeniul demografiei istorice au vizat satele din regiunea Moldova, iar investigațiile sale s-au concretizat în studii publicate în calitate de autor sau coautor. Grație unui concurs favorabil de împrejurări, am avut un dialog cu dr. Ecaterina Negruți prin intermediul unei platforme electronice. Inedit.

Pasiunea pentru demografia istorică
Cum ați devenit interesată de acest domeniu, demografia istorică?
Preocupările mele în domeniul demografiei istorice au început în momentul în care am făcut cunoștință cu lucrările istoricului francez Louis Henry (1911-1991), fondatorul demografiei istorice (Rosental, 2003). Mi s-au părut foarte interesante concluziile lui și metodele folosite.

Ce anume v-a impresionat în lucrările luiLouisHenry?
Metoda de reîntregire a familiilor, modul de interpretare a fișelor de familie. Este foarte interesantă metoda lui Henry de reconstituire a familiilor pe bază de acte de stare civilă. Din nefericire, noi, românii, nu avem o arhivă organizată cu acte de stare civilă din secolele trecute, așa cum se cuvine. Cu toate acestea, am făcut și noi ce am putut.

Rezultatele pe care le-ați obținut în urma cercetărilor asupra satului moldovenesc sunt cuprinse în lucrările dumneavoastră publicate. Vă rog să vă referiți la unul dintre aceste rezultate notabile.
Organizarea familiilor românești și rolul numărului membrilor acestor familii în evoluția demografică a țării. Numărul familiilor și al membrilor acestora a crescut, dar nu destul de mult – după părerea noastră ar fi trebuit să se dubleze, dar considerăm că este bine și așa. Înseamnă că nu stagnăm ca popor. Am sentimentul că suntem un popor binecuvântat. În primul rând, datorită geografiei pământului românesc. La noi, toate curg la vale, spre Dunăre. Iar acest fapt a asigurat unitatea și etnicitatea poporului nostru.

Vorbim despre cercetări pe care le-ați realizat în urmă cu 50 de ani. La vremea respectivă, mai erau și alte grupuri care lucrau în domeniul demografiei istorice?
Erau lucrări împrăștiate, dar grupuri de cercetare, nu.

Dumneavoastră ați constituit la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“al Academiei Române un grup de interes în domeniul demografiei istorice?
Da, am constituit, oarecum, un grup de interes în domeniul demografiei istorice, dar, după părerea mea, a fost un grup modest; alături de mine mai erau doi-trei colegi și astfel nu se poate face mare lucru în acest domeniu. Erau însă primii pași care se făceau la Iași în această direcție de cercetare care viza satul moldovenesc.
Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“ a însemnat totul pentru mine. În cadrul acestui institut m-am format și mi-am asigurat drumul în viață. Tot aici s-a manifestat și pasiunea pentru demografia istorică.

Istorie și matematică
Aceasta a izvorât din pasiunea pentru istorie.
Istoria a fost punctul de pornire. Sunt istoric. Demografia istorică a însemnat mai mult: un mod de a pune în ecuație matematică evenimentele care s-au desfășurat pe parcurs.

Cum v-ați descurcat cu matematica aplicată în istorie?
Cu matematica m-am descurcat așa cum se descurcă, de obicei, toți cei care nu sunt specialiști în matematică. Adică, folosindu-mă de ceea ce se știe și de posibilitățile pe care le pot întrezări.

Cum v-a venit ideea de a folosi statistica în demografia istorică?
A fost o perioadă când Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“ unde lucram s-a interesat, în mod deosebit, de statistici. Așa am avut mai direct contact cu statisticile românești. Nu era material de primă mână pentru demografia istorică, dar totuși erau date pe care te poți baza în redactarea unei lucrări științifice.

Referitor la perioada în care ați publicat studii și cărți fundamentale în domeniul demografiei istorice privind satul moldovenesc, ce puteți spune despre cercetările similare din Transilvania, ori despre cele care se refereau la sudul țării?
Nu aș putea să vă spun despre cele care vizau sudul țării. Peste munți însă, în Transilvania, problemele de demografie istorică erau cercetate, dar mai ales din punct de vedere etnic, pentru că la mijloc erau interese politice. În Transilvania, evidențele erau mult mai clare; cercetătorii aveau posibilități de a urmări evoluția demografică pe baze statistice mai valoroase decât în Regat – de aceea rezultatele obținute de ei erau mai sigure, mai aproape de realitate.