Cercetare si Invatamant superior >> Stiri si Evenimente

Povestea unei descoperiri: rolul ARN non-codante în cancer – conferință cu public

Redactia

03 Mai 2023

Academia Română organizează joi, 4 mai 2023, conferința „Rolul ARN non-codante în cancer. Povestea unei descoperiri“, susținută de prof.dr. George Călin, specialist în cadrul M.D. Anderson Cancer Center de la Universitatea din Texas. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125, începând cu ora 17, și constituie cea de-a cincea conferință cu public din seria „Ora de știință. Invitații Academiei Române“.

Manifestarea va fi moderată de acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, și va fi alcătuită din două părți, prima dedicată expunerii, iar cea de-a doua, dialogului cu publicul.

Conferința propusă de profesorul George Călin abordează o temă de maximă actualitate privind utilizarea celor mai noi descoperiri ale științei în prognosticarea și tratarea cancerelor.

Cauzele apariției acestei boli necruțătoare au constituit o preocupare continuă pentru oamenii de știință, iar vreme de zeci de ani proteinele au fost considerate esențiale în aceste cercetări. O atenție deosebită a fost acordată mutațiilor acidului dezoxiribonucleic (ADN) care le codifică sau variațiilor sale de expresie.

Relativ recent, o descoperire neașteptată a modificat fundamental această direcție: microARN-urile (miRNA), care sunt ARN-uri non-codante scurte, ce nu produc proteine, dar au rol în reglarea expresiei acestora, au fost identificate ca fiind fundamentale pentru inițierea, dezvoltarea și răspândirea celulelor canceroase. Mai mult, corelarea dintre expresia acestor microARN-uri cu rata de supraviețuire a pacienților deschide perspectiva utilizării lor în tratamentul cancerelor.

„Carcinogeneza, invazia și metastazarea tumorilor maligne implică microARN-uri (miRNA), care sunt ARN non-codante scurte, cu rol în reglarea expresiei genice. Expresia miRNA poate fi folosită pentru clasificarea și prognosticul afecțiunilor maligne. Lipsa sau, dimpotrivă, amplificarea expresiei miRNA apare în multe cancere, iar alterarea tipului de expresie miRNA poate afecta ciclul celular, programul de supraviețuire și diseminarea la distanță. Modificările genelor miRNA joacă un rol crucial în fiziopatologia cancerelor la om. Mai mult, corelarea dintre expresia acestor ARN-uri non-codante cu potențialul metastatic și rata de supraviețuire deschide perspectiva utilizării lor în tratamentul cancerelor“ explică prof. Călin.

Doctorul George Călin va prezenta povestea acestei descoperiri, precum și rolul esențial pe care l-au avut cercetătorii de origine română în inițierea și dezvoltarea domeniului de studiu al microARN-urilor în bolile umane.

Dr. George Călin și-a început activitatea medicală la Spitalul Clinic „Fundeni“ cu profesorul Alexandru Oproiu, iar cea de cercetare, la Institutul „Victor Babeș“, cu profesorul Dragoș Ștefănescu. Începând cu anul 2000 a lucrat în laboratorul lui Carlo Croce, la Kimmel Cancer Center în Philadelphia. A fost primul cercetător care a descoperit legătura dintre genele ce nu codifică proteine numite microARN-uri și cancer, un moment crucial în genomică și, mai ales, în domeniul oncologiei moleculare. Actualmente este profesor la M.D. Anderson Cancer Center din Houston, în departamentele de Translational Molecular Pathology și Leukemia, și este directorul Centrului pentru Studiul ARN non-codante.

Domeniul său de interes îl reprezintă în continuare rolul microARN și al altor ARN non-codante în carcinogeneză și metastazare. A adus contribuții importante și în studiul rolului microARN-urilor în cea mai gravă boală infecțioasă, sepsisul, în special al funcției acestora ca potențiali hormoni, biomarcheri și agenți terapeutici.