Revista >> Iunie 2023 [Nr. 255] >> Cercetare & Invatamant superior

Noi infrastructuri de cercetare dedicate Stiintelor Patrimoniului

Claudia Stancu – INOE 2000

22 Iunie 2023

Fiecare individ, fiecare grup, fiecare societate, dezvoltă o legătură specifică cu moștenirea sa culturală, materială și/sau imaterială, iar o pierdere a moștenirii culturale înseamnă și o pierdere a identității sociale, culturale și istorice. Mai multe cercetări interdisciplinare întreprinse în colaborare cu părțile interesate și factorii de decizie politică sunt necesare pentru a ne asigura că generațiile viitoare nu își pierd acest sentiment de identitate.

Ce înțelegem prin sustenabilitate și patrimoniului cultural? Definiția patrimoniului cultural într-o schimbare constantă
Diversitatea definițiilor moștenirii culturale este extinsă, iar semnificația din spatele acesteia s-a modificat constant de-a lungul timpului, influențată de diferite contexte și medii în schimbare. Inițial, acoperea doar patrimoniu material, clădiri, monumente, situri; dar odată cu trecerea timpului s-a extins dincolo de formele tangibile și la toate dimensiunile intangibile. Acum, definiția patrimoniului este în mod necesar vastă, acoperind „o expresie a modurilor de viață dezvoltate de o comunitate și transmise din generație în generație, inclusiv obiceiuri, practici, locuri, obiecte, expresii artistice și valori” (ICOMOS, 2002). Mai mult, este percepută și ca „un grup de resurse moștenite din trecut pe care oamenii le identifică, independent de proprietate, ca o reflectare și expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor lor în continuă evoluție. Include toate aspectele mediului care rezultă din interacțiunea dintre oameni și locuri de-a lungul timpului.” (Convenția FARO, Consiliul Europei, 2005).
Cu toate acestea, nu este posibil să se perceapă o definiție a patrimoniului cultural ca un fenomen static, ci mai degrabă ca un proces dinamic de evoluție constantă, modelat de contextele și așteptările și percepțiile în schimbare ale societății. Astăzi, mulți consideră dincolo de definițiile standard și înțeleg moștenirea culturală ca o resursă vitală pentru dezvoltarea socio-economică și durabilă, care poate contribui în mod semnificativ la societăți mai inteligente, prietenoase cu mediul înconjurător, conștiente din punct de vedere social și mai incluzive. Cert este că, indiferent de modul în care percepem patrimoniul, indiferent de definiția pe care o considerăm cea mai exactă, moștenirea culturală posedă întotdeauna fundamente culturale și istorice care transcend toate definițiile, granițele și valorile pe care societatea însăși le atribuie elementelor patrimoniului. Ca atare, într-un fel sau altul, patrimoniul cuprinde întotdeauna valorile universale demne de conservare, reprezentând o componentă esențială a umanității.
Conform evaluării naționale realizate în anul 2021 în vederea alcătuirii Roadmap-ului Național, în prezent în România există doar câteva de infrastructuri de cercetare dedicate Științelor patrimoniului, două dintre ele fiind coordonate de către Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE): European Research Infrastructure for Heritage Science (E-RIHS) și Infrastructură integratoare pentru fuziunea datelor digitale complexe utilizate în identificarea, cartarea și evaluarea bunurilor culturale (Datafusionart).
E- RIHS este o infrastructură Europeană pentru cercetare în domeniul patrimoniului cultural ce susține cercetarea și interpretarea datelor științifice din domeniul patrimoniului cultural, al conservării, documentării și managementului acestuia.

ERIHS a intrat în Forumul Strategic European privind Infrastructurile de Cercetare (ESFRI Roadmap 2016) ca proiect unic în domeniul inovației sociale și culturale și este în prezent pe cale să devină ERIC. INOE coordonează ERIHS-RO nodul românesc alcătuit de Institutul Național al Patrimoniului și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, la care au aderat institute de cercetare și universități cu activitate susținută și dovedită în domeniul științelor patrimoniului, precum și muzee:
• Universitatea Națională de Arte, din București
• Muzeul Național de Istorie și Arheologie
• Institutul Național pentru Fizica Materialelor
• Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca
• Institutul Național Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie
• Universitatea „1 Decembrie”, din Alba Iulia
• Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
• Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, din Constanța
• Muzeul Național al Unirii, din Alba Iulia
• Muzeul Civilizației Dacice și Romane, din Deva
• Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
• Complexul Muzeal Național „Moldova”
• Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Teologie Ortodoxă
• Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină

Serviciile pe care E-RIHS le oferă pot fi accesate pentru cercetări, studii de caz, pregătire profesională de înalt nivel, prin următoarele platforme:
• ARCHLAB - arhive și colecții de patrimoniu
• FIXLAB - facilități la scară largă și laboratoare avansate
• DIGILAB - date și instrumente pentru cercetare virtuale
• MOLAB - instrumente mobile care oferă diagnostic in-situ

Datafusionart este o infrastructură națională coordonată de INOE împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie – ICECHIM București, ce are ca scop facilitarea fuziunii oricărui tip și format de date digitale (imagistice sau spectrale) într-un model integrator de caracterizare a unui bun cultural sau artistic. Modelul poate avea diferite forme de prezentare: bază de date complexă, model multi-strat geo-referențiat pentru cartarea suprafețelor, model digital 3D accesibil online cu proiecții pe suprafață ale distribuțiilor de compuși/elemente/caracteristici. Acest tip de serviciu se adaptează conform cererii, studiului de caz, dar mai ales în funcție de tipurile de date furnizate modelului.
Infrastructura are caracter open access, fiind gândită astfel încât să permită, pe de o parte, accesul persoanelor din exterior la funcțiile sale de operare, iar, pe de altă parte, la rezultatele obținute, în diferite forme/stadii.

Serviciile pe care Datafusionart le oferă sunt următoarele:
• ANALIZE COMPLEXE - identificarea rapidă și neinvazivă a oricărei anomalii care poate compromite integritatea obiectelor de patrimoniu, precum și capacitatea de a recunoaște restaurările anterioare, înlocuirile și alte modificări care au avut loc de-a lungul timpului, într-un mod preventiv, ne-invaziv, de importanță crucială în contextul intervențiilor pentru conservarea și protecția acestora.
• COROBORĂRI INTEGRATIVE - metode de corelare complexă a datelor și interpretare superioară a acestora, cu scopul relevării informațiilor noi, relevante, calitative și cantitative despre starea bunurilor culturale, despre riscurile de degradare, implicit pentru contracararea practicilor deficitare, pentru modernizarea și implementarea judicioasă a procedurilor reale de conservare preventivă prin mijloace științifice.
• SOLUȚII INTELIGENTE – pachete complexe de date obținute, ce pot fi utilizate mai departe în cadrul unor studii mult mai aprofundate prin implicarea algoritmilor de Inteligență Artificială, în special cei bazați pe DeepLearning. Acestea sunt bazate pe rețele neuronale artificiale multi-strat, fiind aplicați cu precădere în aplicații de monitorizare și inspectare în construcții civile și patrimoniu cultural.n
…
Prezentul articol este publicat în cadrul proiectelor finanțate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prin Programul Nucleu 11N/03.01.2023, proiect PN 23.05.01.01 și Programul 1- Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogramul 1.2 – Performanța instituțională - Proiecte de finanțare a excelenței CDI, Contract nr.18PFE/30.12.2021 SUPERCONEX.