Revista >> Iunie 2023 [Nr. 255] >> IT&C

Transformarea digitală a industriilor culturale și creative

Ruxandra Miuti, Innovation Manager, Green eDIH

22 Iunie 2023

Multe dintre inovațiile care astăzi fac parte din viața noastră de zi cu zi au fost imaginate cu mult timp în urmă de scriitori, filosofi, pictori sau scenariști și regizori de film. În 1657 era publicat romanul satiric „Cealaltă lume: Istoria comică a statelor și imperiilor lunii”, în care Cyrano de Bergerac își trimitea eroul pe Lună cu o rachetă spațială. În 1889, proprietarul New York Herald, James Gordon Bennett Jr., îi cerea lui Jules Verne să scrie o nuvelă în care să își imagineze cum ar arăta viața într-o mie de ani. Astfel, în revista americană The For apărea nuvela „Ziua unui jurnalist american în 2889”, bogată în adevărate previziuni care au devenit între timp realitate, de la videoconferințe la mâncare livrată la domiciliu.

Numele unor invenții moderne poartă denumiri imaginate în lucrările de ficțiune. Cardul de credit este descris în romanul științifico-fantastic „Privind înapoi: 2000–1887” de Edward Bellamy, publicat pentru prima dată în 1888. Robotul apare în piesa „Roboții universali ai lui Rossum”, publicată de scriitorul ceh Karel Čapek în 1920. Întâlnim prima stație spațială în ficțiune în 1869, în „Luna de cărămidă” de Edward Everett Hale, descrisă ca o sferă de cărămizi de 61 de metri diametru, lansată accidental pe orbită în jurul Pământului, cu oameni încă la bord.
Este evident astăzi că progresele în știință, tehnologie și arte au adus, împreună, schimbări în toate aspectele vieții umane. Acest fapt a făcut ca profesioniști din diverse domenii socio-economice să conștientizeze importanța pe care cultura și tehnologia o au, una pentru cealaltă și ambele pentru societate.

Arta și inovația au în comun crearea de conexiuni
Cercetătorii de la Harvard au petrecut șase ani intervievând mii de persoane pentru a afla ce anume îi face pe inovatori diferiți. Concluzia se regăsește în afirmația autoarei cărții „Firul roșu al gândirii: țesând împreunăconexiuni pentru idei strălucitoare și inovație profitabilă”, Debra Kaye, expert internațional în inovare și tendințe, specializat în strategie culturală și inovare: „marii inovatori fac conexiuni între observații aparent fără legătură pentru a descoperi perspective unice.”
Albert Eistein spunea despre el însuși că a gândit știința în termeni de imagini șiintuiții, adesea extrase direct din experiențele sale de muzician, pe care ulterior le-a transformat în logică, cuvinte și matematică. Este puțin cunoscut faptul că Einstein era un bun violonist.
În același timp, istoria demonstrează că progresul tehnologic are nevoie de mediul potrivit, de o cultură care îmbrățișează inovația. Un exemplu clar este tiparul lui Johannes Gutenberg. Invenția din 1450 a antreprenorului german nu a fost prima astfel de descoperire. Cea mai veche presă de tipar cunoscută a fost inventată în China cu aproape o mie de ani mai devreme. Cu toate acestea, inovația adusă de Gutenberg a schimbat lumea, apărând într-o cultură care a încurajat inovarea și, mai ales, răspândirea inovației la o scară largă, ceea ce nu se întâmplase în cultura închisă a Chinei.
Astăzi, vedem cum societatea manifestă uneori o atitudine reținută față de tehonolgiile digitale, atât în cultură, cât și în societate, în ansamblu. Există o retorică negativă, care îi împiedică pe inovatori să adopte anumite tipuri de noi tehnologii. Potrivit unei analize realizate de Stand Together, din cele mai citite 35 de cărți de non-ficțiune despre tehnologie, publicate între 2018 și 2019, aproximativ 60 la sută aveau opinii negative față de direcția în care societatea inovează.
A crea un mediu cultural propice și conexiunile intredisciplinare necesare inovării sunt deci premise pe care societatea poate continua să progreseze.

Transformarea digitală a industriilor culturale și creative: a fi sau a nu fi?
Tehnologia este cea care a generat progresul ultimelor secole, astfel încât astăzi să putem vorbi despre cultură și creativitate în context economic, măsurabil. În 2020, Industriile Creative și Culturale au contribuit cu aproape 3 .000 de miliarde USD la PIB-ul global (3,1%), iar ponderea ocupării forței de muncă în domeniu la nivel mondial a fost de 6,2%, conform datelor Statista. Chiar în context pandemic, în care valoarea adăugată brută (VAB) din cauza COVID-19 a scăzut cu 750 miliarde de USD și s-au pierdut 10 milioane de locuri de muncă, este evident faptul că economia productivă este performantă.
Cu toate acestea, piețele emergente se confruntă cu provocări substanțiale în formalizarea și comercializarea bogăției lor creative. Lanțurile valorice creative întrerupte au creat un peisaj fragmentat, cu costuri ridicate de producție a produselor creative și canale limitate de distribuție și monetizare locală și globală pentru artiștii de pe piețele emergente. În cazul României, de exemplu, Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN) și Clasificarea ocupațiilor din România (COR) sunt departe de a fi aliniate realității din economie, fiind practic imposibil de realizat o analiză obiectivă, cu toate încercările unor organizații de a măsura ponderea acestora la economia națională.
Mai mult, Internetul este uneori privit ca un mediu în care proprietatea intelectuală nu poate fi protejată. Sunt voci care reclamă că tehnologia a perturbat o mare parte din lumea artei tradiționale, a schimbat așteptările publicului, a pus mai multă presiune asupra organizațiilor artistice pentru a avea prezență în rețelele sociale, a generat o mare cantitate de conținut cvasi-artistic, care pune în pericol arta în sine și chiar a subminat misiunile și fluxurile de venituri ale unor grupuri artistice. Inteligența Artificială a devenit, în cultură poate mai mult ca în alte domenii, inamicul public asupra căruia se îndreaptă privirile încruntate ale criticilor.
Cu toate acestea, tehnologiile digitale, disruptive, au permis industriilor creative să devină pentru prima dată un sector atractiv investițiilor. Platformele digitale permit artiștilor să își gestioneze veniturile și să găsească noi forme de expresie, prin promovarea mărcii și publicitatea online.

În același timp, evoluția tehnologiilor digitale și educarea creatorilor în folosirea acestora sunt cele care fac posibile atât noi produse și servicii culturale, cât și protejarea proprietății intelectuale. Studiile de caz despre efectele potențiale ale digitalizării asupra protejării activelor creative pe piețele dezvoltate evidențiază faptul că, de exemplu, alternativele de streaming cu licență pot împiedica pirateria. Non-fungibile tokens (NFT), o tehnologie blockchain care tokenizează și înregistrează activele digitale pe un registru digital, ajută la protejarea drepturilor de autor și le permite artiștilor să fie recompensați pentru munca lor. Aceste tehnologii permit, de asemenea, generarea de date despre industriile creative, ajutând guvernele să înțeleagă relevanța industriilor creative și să dezvolte politici bazate pe dovezi pentru a le promova.
Digitalizarea a generat, de asemenea, industrii creative complet noi. Folosind tehnologii de producție la prețuri accesibile, antreprenoriatul creativ a devenit o sursă viabilă de venit și a avut ca rezultat o serie de efecte la nivelul întregii economii. Analizarea datelor colectate de diverși actori are potențialul de a aduce noi perspective și valoare, iar jucătorii cheie din Industriile Creative și Culturale pot descoperi noi oportunități oferite de analiza Big Data.

Răspunsul Green eDIH
În concluzie, nu avem absolut nicio îndoială că artiștii moderni se confruntă cu provocări din ce în ce mai complexe în contextul pătrunderii tehnologiilor digitale în Industriile Culturale și Creative. Însă nu sunt singuri!
Green eDIH, prin ecosistemul său, are capacitatea de a contribui la o mai bună reziliență și sustenabilitate a Industriilor Creative și Culturale din Europa, prin crearea și dezvoltarea unei rețele, împreună cu alți actori cu rol în dezvoltarea interconexiunilor din lanțul valoric, pentru a stimula inovarea, tranziția verde și internaționalizarea. Green eDIH contribuie la dezvoltarea și implementarea proiectelor transsectoriale menite să aducă inovație pentru crearea de produse și servicii culturale noi.

Suntem de acord, nimic nu înlocuiește interacțiunea „față în față”. Dar cu ajutorul tehnologiilor digitale, al creativității și al imaginației, oricine poate avea o întâlnire cu Împăratul Caracalla sau pictorul Theodor Aman, cu ajutorul Interactive Digital Solutions. Personaje antice intră în dialoguri virtuale cu vizitatorii Muzeului Principia din Alba Iulia, printr-un video augmentat interactiv, în care trecătorii și turiștii sunt invitați să treacă pragul muzeului și să descopere viața Castrului din urmă cu 2000 de ani. O întâlnire cu doamna Suțu transportă vizitatorii Muzeului Municipiului București în atmosfera de sfârșit de secol XIX, printr-o pseudo-hologramă interactivă. O întâlnire cu Generația 1927, la Muzeul Literaturii Române, sau o călătorie printre stele, la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, sunt posibile cu ajutorul unui display interactiv.
Acestea sunt doar câteva exemple în care tehnologia este folosită pentru a crea experiențe culturale unice, pentru un public care nu se mai mulțumește să privească, cautând experiențe interactive. Muzeele, teatrele, galeriile de artă își pot îmbunătăți interacțiunea cu publicul, folosid soluții digitale interactive, de tipul Mixed Reality create de Interactive Digital Solutions prinfuziunea de tehnologii inovatoare și concepte inteligente.