Cercetare si Invatamant superior >> Articole
ACTRIS ERIC - O poveste despre succesul României în peisajul european al infrastructurilor de cercetare

În data de 25 aprilie 2023 o nouă infrastructură europeană a atins stadiul de ERIC (European Research Infrastructure Consortium), o formă de guvernare specifică aprobată de Comisia Europeană. Înființarea ACTRIS (Aerosol, Clouds and Trace gases Research InfraStructure) a concretizat un efort pe termen lung al mai multor țări europene de a crea o infrastructură durabilă, menită să susțină cercetarea atmosferică și climatică. România este unul dintre statele membre fondatoare ale ACTRIS ERIC și joacă un rol important în funcționarea și leadership-ul celei mai mari infrastructuri de cercetare atmosferică distribuită din lume. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000 coordonează Centrul topic pentru teledetecția aerosolului (CARS) - cea mai complexă Facilitate Centrală din cele 6 existente la nivelul infrastructurii, rodul unor investiții și activități susținute, a acumulării de resurse și expertiză valoroase în domeniu, întinse pe o perioadă de peste 17 ani. Institutul coordonează deopotrivă ACTRIS România, reușind să atragă în consorțiu universități și institute de cercetare, mediul de business și factori de decizie, reunite în jurul unui proiect transformațional care facilitează înțelegerea superioară a mediului și a impactului științei în lumea în care trăim. În prezent se poate afirma că ACTRIS ERIC este în țara noastră infrastructura de cercetare europeană aflată în stadiul funcțional cel mai avansat.
Dacă vorbim despre infrastructuri de cercetare trebuie să recunoaștem că în România există puțină informație și aceea parțial deformată. De cele mai multe ori cercetarea este privită de publicul larg ca un concept abstract, ale cărei rezultate sunt imposibil de cuantificat. Cu toate acestea, fiecare componentă a confortului zilnic, fiecare bucățică de tehnologie nouă de care beneficiem, fiecare situație în care ne putem planifica activitățile pe baza prognozei meteo și prognozei traficului, fiecare șansă la un tratament salvator sunt posibile datorită faptului că undeva, într-un laborator, cândva, în trecut, una sau mai multe minți iscoditoare au îndrăznit să încerce ceva nou. Progresul în știință este rareori întâmplător și aproape niciodată de „breaking news”. Constatăm astăzi că tehnologia avansează foarte rapid. Acest fapt se datorează abordării moderne privind concentrarea capacităților de cercetare în centre mari, internaționale, care capitalizează atât resursele variate de expertiză științifică existente la nivelul instituțiilor de cercetare, cât și pe cele materiale,precum instrumente de mare precizie ale căror costuri de achiziție și exploatare ar fi imposibil de suportat de unul singur. Este conceptul infrastructurilor de cercetare trans-frontaliere, care, prin punerea în comun a resurselor și printr-o strânsă colaborare a oamenilor de știință, permit realizarea de experimente complexe, costisitoare și de impact.
Centrul Măgurele pentru studiul atmosferei și radiației (MARS)
Rolul și organizarea ACTRIS
În cadrul ACTRIS, șaptesprezece (17) țări pun în comun resurse pentru a deschide accesul la o gamă largă de tehnologii, servicii și resurse în domeniul științei atmosferice. Principalul rol al ACTRIS este de a furniza date despre compoziția atmosferei, date măsurate la cele peste 80 de platforme de observare din Europa, în practică observatoare atmosferice care beneficiează de tehnologie avansată pentru determinarea caracteristicilor optice, fizice și chimice ale compușilor atmosferici cu durată scurtă de viață, atât la nivelul solului, cât și în straturile superioare ale atmosferei.
Accesul liber la produsele de date este gestionat de Centrul de Date, care este responsabil de procesarea datelor observaționale respectând principiile FAIR (Findability, Accessibility, Interoperability, and Reuse of digital assets). Datele sunt asimilate ulterior în modele de prognoză a vremii, climatului și calității aerului, contribuind astfel indirect la progresul într-o multitudine de domenii: de la luarea de decizii informate la nivelul factorilor politici și administrații locale, până la adaptarea sectoarelor economice (agricultură, energie, transporturi, etc.) față de schimbările climatice inevitabile. Un alt rol important al ACTRIS este de a oferi acces la infrastructura proprie utilizatorilor din domeniul științific și educațional, precum și dezvoltatorilor de tehnologie și de servicii.
ACTRIS crește noi generații de oameni de știință, ajută inteligențele de pretutindeni să desfășoare experimente pe care acasă nu și le-ar permite și oferă suport sectorului privat pentru dezvoltarea și testarea propriilor produse.
Accesul în laboratoarele specializate ale ACTRIS se face prin intermediul celor 6 centre topice care sunt ele însele o colecție de expertize și resurse la nivel european. Fiecare centru topic este specializat pe anumite tehnici de observare și este operat de instituții de cercetare de top din mai multe țări europene. Aceste centre topice asigură calibrarea instrumentelor și caracterizarea detaliată a performanțelor acestora, astfel încât acuratețea datelor măsurate la platformele observaționale să fie cea mai bună posibil, iar asimilarea lor în modelele de prognoză să permită extinderea intervalului de prognoză (fie temporal, ca în cazul prognozei vremii și climatului, fie spațial, ca în cazul prognozei calității aerului).
În sprijinul dezvoltării tehnologiilor de observare și a echipamentelor de măsurare
Expertiza și dotarea materială a acestor centre topice deschide oportunități pentru inovare în domeniul tehnologiilor de observare, nu doar pentru instituțiile participante la ACTRIS, ci pentru o gamă largă de actori în spațiul economic. De exemplu, misiunile atmosferice derulate de Agenția Spațială Europeană (ESA) necesită calibrarea și validarea produselor de date, ACTRIS fiind acel partener cu suficientă acoperire geografică care să asigure referința de la sol, având în vedere precizia ridicată a măsurătorilor, standardizarea procedurilor și controlul documentat asupra datelor colectate de la toate platformele. Aceleași nevoi dar de data aceasta pe termen lung sunt exprimate și de European Organisation for the Exploitation of Meteorological Satellites (EUMETSAT), pentru care ACTRIS a devenit recent un partener strategic în efortul de îmbunătățire continuă a produselor de date provenite de la sateliții operaționali.
Compușii atmosferici cu durată scurtă de viață precum aerosolii, norii și gazele reactive din atmosferă influențează procesele meteorologice (pe timp scurt) și cele climatice (pe timp lung), de aceea monitorizarea continuă și precisă a prezenței și proprietăților acestora este fundamentală pentru orice prognoză.
Într-un efort combinat, ESA, EUMETSAT și ACTRIS încearcă să reducă incertitudinile prognozelor și să asigure informații rapide pentru gestionarea fenomenelor neprognozabile precum erupții vulcanice, incendii de mari proporții, furtuni de praf mineral, fenomene care pun riscuri asupra sectoarelor economice și vieții oamenilor dacă nu sunt gestionate rapid și eficient. Multitudinea de aplicații ale datelor privind atmosfera, fie cele meteorologice sau de compoziție, fie cele observate din satelit sau de la sol, este imposibil de descris în câteva paragrafe, dar în mod cert este de natură să justifice marile investiții în misiunile satelitare și în laboratoarele ACTRIS.

Tags: Cercetare, inovare, infrastructuri cercetare, INOE, cercetare atmosferica, ACTRIS ERIC, cercetare climatica, studiul atmosferei, studiul radiatiei, tehnologii de observare, teledetectie aerosol, caracterizare aerosol, teledetectie nori
Parerea ta conteaza:

