Revista >> Iulie - August 2023 [Nr. 256] >> Cercetare & Invatamant superior

Motive de îngrijorare în cercetarea românească

Dr. Lucian Pintilie, presedintele Patronatului Roman din Cercetare si Proiectare

01 August 2023

Mesajul Politic Cheie 4: Launch an in-depth, evidence-based consolidation process of the four pillars of public research performers, to gradually transform this fragmented landscape into a ‘system’ of centres of excellence and centres of competence in strong priority domains

Recomandarea 4.1: “Under Reform 5 of the NRRP, launch a reorganization process covering the four types of public research organizations, with the aim of transforming that landscape into a real ‘system’ and achieving higher quality research through better synergies across the whole system. A three-step process is advised, involving:
► Step 1: Promote cooperation between research players within and across the pillars, around joint research topics. For example, through joint doctoral schools, joint projects, joint research infrastructures, and common mobility projects;
► Step 2: Conduct a thorough system review including independent evaluations (with international experts) of research carried out at all institutions, assessing their alignment with national Strategic Research Agendas and S3 priorities, and using performance in Horizon Europe and other international competitive funding programs, aş well as implementation of the European Charter for Researchers and Code for the Recruitment of Researchers as objective criteria;
► Step 3: Draw lessons from the review in terms of areas of strengths, as well as of gaps and redundancies, and possibilities for cooperation or integration, across all four pillars. Legal obstacles for the effective use of scarce resources, and cooperation across the system, should be identified and removed. Initiate a move towards a new architecture of the Romanian public research ecosystem, including the possibility of bringing all national research institutes under a common umbrella, and establish a Romanian brand for high quality applied and strategic research, such as the Fraunhofer Institutes in Germany or the Łukasiewicz Research Network în Poland.”

De la reconfigurarea, eventual reorganizarea, sistemului de cercetare şi ceea ce propune Legea 25/2023 (Jalon 278, Reforma 5 în PNRR) este cale lungă. La Pasul 1 se vorbeşte despre promovarea cooperării între instituţiile aparţinând celor 4 piloni ai sistemului naţional CDI, amintindu-se de proiecte comune, ori astfel de proiecte lipsesc cu desăvârşire în momentul de faţă. Proiectele de tip parteneriat, implicând universităţi, INCD-uri şi mediul privat au fost de mult abandonate, deşi multe organizaţii de cercetare au subliniat importanţa lor în alinierea cercetării la cerinţele pieţii. La Pasul 2 se vorbeşte despre o evaluare a tuturor instituţiilor în raport cu Agenda Strategică de Cercetare şi Specializările Inteligente (aşa cum sunt ele definite în SNCSI, aprobată prin HG 932/2022 şi în PN IV, aprobat prin HG 1188/2022), în raport cu performanţele în Orizont Europa şi alte programe cu finanţare internaţională şi în raport cu implementarea Cartei Europene a Cercetătorului şi a Codului de Recrutare al Cercetătorilor. La Pasul 3 se vorbeşte despre o nouă arhitectură a sistemului CDI din ţară, dându-se ca exemplu posibilitatea ca INCD-urile să treacă sub o umbrelă comună, după modelul unor asociaţii din străinătate (ex. Fraunhofer din Germania şi Lukasiewicz din Polonia). Toate aceastea sunt în contradicţie cu ce prevede legea 25, respective integrarea “voluntară” a organizaţiilor de cercetare în consorții, fuzionarea “voluntară” şi trecerea “voluntară” a INCD-urilor în coordonarea universităţilor. De remarcat că Legea 25 tratează mai pe larg soarta INCD-urilor, deşi reorganizarea se referă la tot sistemul CDI. În orice caz, recomandarea este de trecut INCD-urile sub o umbrelă comună, nu de fuzionat, trecut la universităţi sau format consorții. Cât despre evaluare, ea ar trebui făcută în raport cu modul în care o instituţie de cercetare răspunde celor prevăzute în SNCSI şi PN IV, ori instrumentele de finanţare prevăzute în PN IV nu sunt activate, nici ca specializări inteligente, nici ca agendă strategică de cercetare. În ceea ce priveşte evaluarea în raport cu aderarea şi implementarea prevederilor Cartei Europene a Cercetătorului şi a Codului de Recrutare al Cercetătorilor, asta ar fi trebuit mai întâi explicate, apoi acordat un orizont decent de timp pentru ca organizaţiile CDI din ţară să poată demara procesul, care ţine destul de mulţi ani (cam 12 ani de la scrisoarea de aderare şi până la reînnoirea certificatului). Ar mai rămâne de evaluat succesul la programe internaţionale, ceea ce ar duce la rezultate discutabile având în vedere subfinanțarea cronică şi lipsa de resursa umană.

Comentarii legate de aspecte și mesaje politice cheie
- Sistemul de cercetare din Germania (https://www.research-in-germany.org/en/research-landscape/why-germany.html#) cuprinde nu mai puţin de 10 piloni, dintre care universităţile, reţelele Max Planck, Fraunhofer, Leibnitz şi Helholtz sunt cele mai cunoscute. Nimeni nu vorbeşte de fărâmiţarea cercetării în Germania.
- Cei trei piloni publici importanţi ai sistemului CDI din ţară - universităţile, INCD-urile şi institutele AR - au fiecare propria instituţie şi metodologie de evaluare periodică. Pentru ce ar mai fi necesară altă metodologie?
- Legislaţia prevede diferite posibilităţi de asociere, fuziune sau desfiinţare. Pentru ce mai era necesară legea 25/2023?

Analizând cele de mai sus se poate concluziona că reformele prevăzute în PNRR şi implementarea lor prin legea 25/2023 şi metodologia de evaluare derivate din lege nu au nicio legătură cu recomandarea 4.1, reprezentând o interpretare abuzivă şi unilaterală a acestei recomandări, cu posibile consecinţe negative asupra sistemului CDI şi a performanţelor CDI. Legea 25 nu garantează că prin trecerea INCD-urilor în coordonarea universităţilor acestea vor accede în top 500 Shanghai, dimpotrivă, se poate ca resursa umană înalt calificată din INCD-uri să părăsească aceste instituţii după alipirea acestora la universităţi, având în vedere controlul total pe care acestea îl vor avea asupra resurselor financiare, a politicilor de personal şi de salarizare.

Voi mai puncta încă două mesaje cheie:
Mesaj Politic Cheie 5: “Improve governance at the level of public research institutions and adjust institutional funding sources towards performance-based funding channels, minimising the administrative burden (See Chapter 4)
Recomandarea 5.1: Ensure that each public research institution’s mission is clearly articulated, is aligned with national Strategic Research Agendas and S3 priority areas, and is in line with societal expectations and communicated to society.
Recomandare 5.2: Encourage individual research institutions to establish an Internaţional Scientific Advisory Board.
Recomandare 5.3: Prioritise financial support to the foundations of Romania’s research system in the form of sufficient instituţional base funding, including for fundamental research in universities. Transform and align the institutional funding channels (CORE/NUCLEU, Institutional Development Fund for universities, Romanian Academy) towards performance-based funding channels. Allocate funds on the basis of institution’s plans and rigorous evaluation. Different criteria should be used according to types of missions (academic research; industrial research; service to society, etc.) and ambition (regional, national, international excellence).
Recommendation 5.4: Reduce the administrative and bureaucratic burden on public research organisations, targeting simplification. Adjust reporting requirements to the needs of the overall monitoring system, with special attention to for outcomes of research activities and not only outputs.”
Nimic din cele de mai sus nu se regăseşte în planul de reformă CDI prevăzut în PNRR. Measjul este clar: pentru a avea instituţii de cercetare puternice, acestea trebuie finanţate corespunzător, asigurând finanţare decentă pentru toate componentele sistemului CDI. Se recomandă finanţarea planurilor de dezvoltare, corespunzătoare misiunii fiecărei instituţii, după o evaluare atentă. Se recomandă reducerea birocraţiei. Acum nicio entitate de cercetare din ţară nu are o misiune clară, toate fiind forţate să puncteze la tot felul de criterii care au mai mult sau mai puţin legătură cu activitatea tradiţională a instituţiei respective. Toată lumea face şi educaţie, şi cercetare, publică lucrări, editează jurnale, organizează manifestări, inovează, face transfer tehnologic, etc. Dacă nu punctezi la toate, te-ai ars, pierzi la punctaj şi nu ieşi în categoria I conform legii 25/2023. De ce nu s-a ţinut cont de aceste recomandări când a fost elaborată legea?
Mesaj Politic Cheie 6: “Provide a better environment for human resources in the public research system (See Chapter 4)
Recomandare 6.1: Under Reform 3 in the NRRP, simplify the evaluation of human resources in the research system and align conditions for career advancement to those implemented in other EU countries. Individual career plans should be agreed with institutions, and researchers should be held accountable against their own development plans.
Recomandare 6.2: Clarify and realign the conditions and incentives in the salary and other remuneration for human resources in PROs and HEIs, as well as focusing on improving social prestige and recognition. Provide reasonable income guarantees to researchers, and ensure fair treatment.
Recomandare 6.3: Complete the reform of doctoral studies (under responsibility of ME), encouraging collaboration between different institutions (National Research and Development Institutes, Academies and Universities).”
Într-adevăr, Reforma 3 din PNRR are Jalon 274 privind modificarea Legii 319/2003 pentru a detalia indicatorii-cheie de performanță (pe baza standardelor internaționale de cercetare) care vor fi utilizați pentru a evalua performanța cercetătorilor, şi modificarea Legii 206/204 pentru a detalia standardele privind „buna conduită în cercetarea științifică” și, prin urmare, accesul la finanțare și la burse.

Se spune că „Noile acte legislative vor viza alinierea la cele mai bune practici europene, inclusiv:
a) promovarea în cariera de cercetător pe baza principiului meritului
b) recrutarea pe baza unor proceduri transparente, deschise și competitive
c) bunele practici în materie de etică și integritate în cercetarea științifică.
Noua legislație va include, de asemenea, un cadru de stimulente financiare și nefinanciare pentru a încuraja punerea în aplicare a Cartei europene a cercetătorilor și a Codului de recrutare a cercetătorilor de către institutele de cercetare. Acesta va fi instituit în special în contextul cerințelor de eligibilitate pentru cererile de propuneri competitive, al criteriilor de evaluare a organizațiilor, al finanțării instituționale și în legătură cu jaloanele 280 și 283. Aceste noi proceduri legislative vor ține cont și de recomandările formulate în cadrul mecanismului de sprijinire a politicilor din cadrul programului Orizont Europa 2021-2022.”

Nu se ştie însă cine lucrează la aceste propuneri legislative, actorii cheie din sistem nu au cunoştinţă despre acest lucru. Recomandările spun clar că planurile individuale de carieră trebuie agreate cu instituţia gazda şi că fiecare cercetător este responsabil de implementarea planului. Noi în schimb am lansat competiții pentru atragerea de resursa umană înalt calificată din străinătate să vină să lucreze la instituţii de cercetare din ţară (Jalon 284, Investiţia 8 în PNRR). Nu cheltuim pentru a ţine în viaţă instituţiile de cercetare din ţară şi resursa umană locală, dar dăm 150 milioane euro pentru a atrage cercetători din străinătate. E drept că o parte din bani rămân la instituţia gazdă, dar ce se întâmplă dacă instituţia nu mai are bani de utilităţi şi pentru plata serviciilor administrative? Vor fi suportate aceste costuri din proiect? Ce face reforma pentru a creşte recunoaşterea şi prestigiul cercetătorilor, când în mass-media se vorbeşte despre salarii nesimţite în universităţi şi INCD-uri? Cum se vede în reforma asigurarea unui venit decent pentru cercetători? Mai avem sub 15.000 de cercetători în ţară, credeţi că un salariu mediu net de cel puţin 2000 euro/lună este nesimţit? Ar însemna un efort de circa 1,8 miliarde lei pe an. Faceţi comparaţia cu cât se cheltuie pe an cu salariile din diferite companii şi agenţii/autorităţi ale statului sau cu pensiile speciale.

Cam atât deocamdată. Problemele sunt clare:
- Execuţie bugetară defectuoasă
- Reforma făcută fără respectarea integrală a recomandărilor PSF sau cu interpretarea tendenţioasă a acestora.

Sunt motive reale de îngrijorare pentru întreg sistemul CDI din ţară.