Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Pledoarie pentru implementarea unui Program Național Antarctic

21 Septembrie 2023



Inițiativa va asigura României statutul de membru cu drepturi depline în Tratatul Antarctic

„România este parte din marea familie a lumii și fiecare membru are responsabilități în efortul comun de a găsi răspunsuri la teme critice actuale, cum ar fi poluarea și schimbarea climatică”, a transmis cercetătorul corean dr. Yeadong Kim, Președintele Comitetului Științific pentru Cercetări Antarctice (SCAR) – organizație însărcinată cu dezvoltarea și coordonarea cercetării științifice de elită în zona Antarcticii pentru a oferi consultanță reuniunilor Tratatului Antarctic (ATCM) și altor decidenți la nivel global. Invitat în România de către Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), prin Departamentul de Cercetări Arctice și Antarctice, şi de către Comisia Națională de Cercetări Antarctice și Medii Extreme a Academiei Române (CNCAME), dr. Yeadong Kim a prezentat în Aula Academiei Romane activitatea SCAR, subliniind importanța contribuțiilor comunității științifice în efortul global de formulare a unor soluții optime pentru provocările cu care se confruntă în prezent omenirea.

De la topirea ghețarilor, la reducerea stratului de gheață care acoperă mările antarctice, până la creșterea precipitațiilor și perturbarea biodiversității marine sau terestre, schimbările dramatice petrecute în cel mai îndepărtat și mai friguros punct al Terrei antrenează diverse tipuri de crize în Europa Centrală și la nivel global, de la secetă, incendii, furtuni violente, inundații și alte fenomene meteorologice extreme, la efecte sociale sau provocări geopolitice.
„De ce este Antarctica atât de importantă? De ce sunt așa de multe stații de cercetare în cel mai rece loc de pe glob? Este un continent imens, mai mare decât China sau decât India, sau decât cele două luate împreună, și, totodată, un arhivar al umanității, păstrând informații despre ere îndepărtate, cum ar fi Paleozoicul. Este un loc neatins de om de la începutul timpurilor. Spațiul în care criza și oportunitățile coexistă. Temperatura crește, gheața se topește, atmosfera devine instabilă. Înțelegerea eco-sistemelor locale va duce la o înțelegere a sistemului global. Schimbările climatice reprezintă o amenințare la adresa bunăstării umane și a sănătății planetare. Orice amânare a acțiunii globale preventive și concertate, orice întârziere a strategiilor care să vizeze atenuarea acestei dinamici va duce la pierderea unei scurte ferestre de oportunitate și, o dată cu ea, a șansei de a asigura un viitor viabil și durabil pentru toți. Nu cunoaștem încă pe deplin rolul Antarcticii în acest sistem terestru, un continent uriaș care influențează, într-un mod încă nu complet elucidat, procesul de încălzire globală“, afirmă dr. Yeadong Kim.
Perturbările climatice exacerbează, la rândul lor, impactul pe care alte procese în dinamică îl au asupra naturii și bunăstării umane. Observațiile, modelarea și evaluările globale relevă schimbări semnificative ale eco-sistemelor, atât marine cât și terestre, din Antarctica și Oceanul Austral, fenomene interconectate care au efecte asupra climei la nivel global. Prin programul Antarctic Climate Change and the Environment (ACCE), lansat în 2009, comunitățile de cercetători afiliate SCAR au publicat două importante studii care reunesc dovezi științifice foarte clare pentru a demonstra că efectul dinamicii actuale a emisiilor umane de CO2 și alte gaze cu efect de seră este concret și are o traiectorie îngrijorătore: atmosfera și Oceanul vor continua să se încălzească, Oceanul va continua să se acidifice, modelele de circulație atmosferică și oceanică vor fi modificate, criosfera va continua să piardă gheață sub toate formele, iar nivelul mării va crește.



„Cercetările din zonele polare reprezintă una dintre principalele căi de a găsi indicii atât cu privire la înțelegerea acestor fenomene, cât și pentru formularea strategiilor optime pentru a reduce impactul lor. Acestea sunt, însă, procese laborioase și costisitoare, care nu pot fi derulate decât printr-un efort comun, prin cooperare la nivel mondial. Am definit deja 88 de teme de cercetare, dar SCAR investighează noi direcții de studiu, pentru a identifica un drum sustenabil către viitor, în raport cu cea mai mare amenințare a prezentului, cea climatică. Comunicarea științifică, educația și parteneriatul cu alți actori culturali și societali sunt esențiale pentru a înțelege valoarea Antarcticii și a Oceanului de Sud pentru echilibrul planetei și pentru bunăstarea umană în prezent și viitor, pentru biodiversitate și pentru interdependența între sisteme, oameni și natură. Știu că România are o lungă istorie în cercetarea științifică, astfel încât vizita mea la București devine o imensă oportunitate pentru a extinde o colaborare amplă, susținută de nenumărate părți interesate. Avem un istoric relevant al proiectelor derulate împreună, însă aceasta este încă o șansă de a duce aceste parteneriate un pas mai departe”, a declarat dr. Yeadong Kim pentru revista Market Watch.

„Știința Antarcticii” – necesitatea intensificării cercetărilor naționale și internaționale
Conferința „Știința Antarcticii” – necesitatea intensificării cercetărilor naționale și internaționale a avut loc în Aula Academiei Române la data de 12 septembrie 2023, cu ocazia vizitei președintelui SCAR – Dr. Yeadong Kim.
„Înțelegerea Antarcticii și a ecosistemelor sale, a efectelor acesteia asupra proceselor globale, precum și utilizarea regiunii ca platformă pentru studierea atmosferei superioare și a spațiului reprezintă o viziune cuprinzătoare care ne ajută să îmbunătățim cunoștințele noastre despre lume și despre universul înconjurător”, consideră dr. Loreta Păun, consilier prezidențial.
Din partea INCDSB, directorul general prof. dr. Mihaela Păun a subliniat importanţa pe care institutul o acordă cercetărilor climatice, parteneriatului cu institutul KOPRI și susținerii Departamentului de Cercetări Arctice și Antarctice (DCAA) al INCDSB, iar dr. Iris Maria Tușa, coordonatorul DCAA, a prezentat realizările obținute în urma celor patru expediții guvernamentale ROICE organizate de institut la stația King Sejong a Institutul de Cercetări Polare al Coreei de Sud (KOPRI) din Antarctica.
„Întâlnirea de la Academia Română are câteva obiective importante, printre care identificarea unor noi teme și programe de cercetare, dar este, totodată, o pledoarie pentru formularea unui Plan Național de Cercetare în zona Antarcticii, astfel încât România să devină parte cu drepturi depline dintr-o rețea de elită, care abordează, din multiple perspective, teme critice actuale. Continuăm să fim doar membru consultativ, deși avem activitate îndelungată în cercetările antarctice. Este foarte important ca România să devină membru deplin al Tratatului Antarctic, statut care ne-ar permite să fructificăm relațiile cu toate statele membre. Vom avea drept de vot și dreptul de a participa la redactarea legislațiilor interne. Trebuie să înțelegem că formularea acestei strategii este un efort comun al mai multor entități și instituții, în măsura în care Programul Național Antarctic are nevoie nu doar de o viziune coerentă în cadrul comunității științifice, dar, mai ales, de susținere și finanțări asigurate de stat”, apreciază dr. Manuela Sidoroff, vicepreședinte al Comisiei Naționale de Cercetări Antarctice și Medii Extreme a Academiei Române. Cuvântul dr. Manuela Sidoroff a fost un manifest în favoarea unui Program Național Antarctic.

Trecut, prezent și viitor în cercetarea antarctică românească
Cu toate că România a ratificat Tratatul Antarctic în septembrie 1971 și este membru în cadrul Comitetului Științific pentru Cercetarea Antarctică (Moscova, 14 iulie 2008), a rămas până astăzi doar parte neconsultativă la Tratatul Antarctic. Istoria cercetării antarctice românești începe în anul 1897 când omul de știință român, Emil Racoviță, a participat la prima expediție de iarnă în regiunea Antarctică la bordul navei Belgica între anii 1897–1899. Racoviță a fost primul biolog din lume care a colectat probe din zone de dincolo de Cercul Antarctic Polar și care, ulterior au fost studiate de 74 de specialiști din marile centre științifice ale Europei .După aproximativ 100 de ani de la expediția Belgica, România a gestionat problema Tratatului Antarctic printr-o entitate privată și anume Institutul Român de Cercetări Polare. În urma eforturilor susținute depuse de dr. ing.Teodor Negoiță, în 2005 a fost semnat un MoU între Institutul Român de Cercetări Polare și Australia prin care institutul românesc a primit timp de 10 ani administrarea stației Lasermann Hills din estul Antarcticii. Astfel, stația Law-Racoviță-Negoită a fost primul centru românesc de cercetare din Antarctica, dar care, din păcate, după moartea dr. Teodor Negoiță, în 2011, a redevenit australienilor. Totuși, membrii institutului au continuat cercetarea și au organizat o expediție (RONARE, 2017) pe nava de cercetare a Forțelor Armate din Argentina, cu scopul monitorizării calității apei în ecosistemele lacurilor antactice. Pentru a asigura continuitatea activității științifice românești în regiunile Antarctice, Academia Română, Ministerul Cercetării și Ministerul Afacerilor Externe au hotărât de comun acord înființarea în cadrul INCDSB a unui departament dedicat cercetărilor zonei arctice și antarctice. Aceasta hotărîre s-a materializat prin OM 222/13.05.2014 dat de Ministrul Delegat din Ministerul Educației Naționale. În baza MoU încheiat între KOPRI și INCDSB pentru o perioadă de 5 ani, au fost organizate patru expediții ROICE la stația King Sejong din Insula King George din Antarctica de Vest. Rezultatele științifice ale expedițiilor ROICE au fost publicate ca articole științifice, au fost prezentate la conferințele SCAR, iar ulterior raportate sub formă de IP (Information Paper) la sesiunile Antarctic Treaty Consultative Meeting (ATCM).
Departamentul de Cercetări Arctice și Antarctice lucrează cu reprezentanții KOPRI pentru a prelungi pentru încă 5 ani MoU. Scopul acestor cooperări este de a lucra în parteneriat pentru dezvoltarea unei rețele de observare și monitorizare a climei și mediului în Antarctica, să participe la creșterea cunoștințelor privind biodiversitatea antarctică, să participe la acțiuni globale concertate privind atenuarea și adaptabilitatea schimbărilor climatice. Această muncă de cercetare este necesar să fie susținută de un Program Național Antarctic. În discursul prezentat în Aula Academiei, reprezentanții Fundației „Emil Racoviță” și-au exprimat motivația și disponibilitatea de a oferi sprijin pentru înaintarea unui moratoriu către Guvernul României în favoarea propunerii de a implementa un Program Național Antarctic.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite