Biblioteca digitală și pericolul unei noi forme fără fond
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a relansat apelul pentru competiția de proiecte finanțate din PNRR pentru transformarea bibliotecilor în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale. Apeluri de proiecte pentru valorificarea resurselor oferite de PNRR se tot lansează, cu precipitare (trebuie finalizate până în 2026) și cu speranță în beneficii pentru multe sectoare economico-sociale. Apelul de față iese în evidență prin domeniul pe care-l vizează, dat uitării de câteva decenii (dinainte de 1990), prin aria de răspândire (de la zone rurale defavorizate la centrul Capitalei), prin diversitatea valorică a țintelor aplicării (de la simple colecții locale la documente, piese și construcții de patrimoniu), prin adresare (de la copii la vârsta a treia) și prin impactul de perspectivă în societatea informatizată.
Cu așa deschidere, adresabilitate și utilitate, ar fi fost de așteptat ca oferta apelului să se epuizeze rapid. Când colo, actuala relansare e a treia tentativă de valorificare. Apelul a fost lansat în septembrie 2022. La scadența înscrierilor, în martie 2023, din lipsă de solicitanți, s-a recurs la o prelungire (practic, o relansare). În octombrie 2023, s-a mai făcut o relansare. Din suma inițială, de 37.000.000 de euro, mai sunt disponibili 16.788.220 de euro. Cu banii alocați, se pot face lucrări și dotări cum sunt „renovarea (inclusiv extinderea), precum și echiparea cu calculatoare și echipamente tehnice pentru 5 biblioteci județene; renovarea (inclusiv extinderea), precum și echiparea cu calculatoare și echipamente tehnice pentru 100 biblioteci rurale, municipale, județene sau orășenești, ce vor fi transformate în huburi de dezvoltare a competențelor digitale; schimbarea și modernizarea echipamentelor informatice în 1030 de biblioteci”. Bani mai sunt, în prezent, pentru renovarea și echiparea a 65 de biblioteci din cele 100 inițiale și pentru schimbarea echipamentelor în 650 de biblioteci din 1030, prevăzute la început.
O cauză a receptivității chinuite s-ar putea să fie nivelul cofinanțării (15% din valoarea proiectului), combinat cu obiectul proiectului: o atitudine de felul „nu merită atâția bani pentru bibliotecă, când noi nu avem nici...”, sau „...când și așa lumea nu mai citește” ori poate e o prudență ipocrită, prin care modernizarea bibliotecilor să fie pusă în categoria „sădit panseluțe”, când noi nu avem autostrăzi. Poate să se fi manifestat receptivitate scăzută și din cauză că multe biblioteci au dispărut, mai ales în localități mici, așa cum au dispărut cămine culturale, case de cultură etc.
Totuși, pe plan local, unele proiecte au apărut, solicitările finanțării (câte una, integratoare, pe județ) necesitând hotărârea consiliului judeţean. Autoritățile din judeţul Braşov și-au proiectat transformarea tuturor celor 30 de biblioteci funcționale (de la Biblioteca Judeţeană George Bariţiu Braşov la biblioteci rurale) în hub-uri de dezvoltare a competenţelor digitale, printr-un proiect cu valoarea totală de 19,92 milioane de lei, care prevede inclusiv digitalizarea gestionării fondului de carte, odată cu achiziția de calculatoare, tablete, videoproiectoare. În județul Dâmboviţa, este proiectată transformarea în hub-uri a trei biblioteci rurale, nu numai prin dotări, precum imprimante 3D, table interactive, PC desktop, laptopuri, camere de videoconferinţă, ci și prin lucrări de extindere. În județul Dolj, sunt proiectate reabilitarea casei memoriale Elena Farago, unde e sediul Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman și reabilitarea și dotarea a circa 30 de biblioteci din orașe mici și din comune.În județul Maramureș, Biblioteca Județeană Petre Dulfu și 30 de primării vor beneficia de 17,8 milioane de lei.
Totodată, o direcție de alocare a unei părți din fonduri o constituie „realizarea de cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor digitale pentru 100.000 de cetățeni din comunitățile defavorizate”, rămași, pentru noul apel, 65.000. Informația astfel furnizată e, în același timp, și binevenită, și insuficientă. Este binevenită pentru că atâta dotare, cu asemenea tehnologie, necesită măcar pricepere de bază (dacă nu competențe) în utilizare. Altfel, există perspectiva ca tehnologia să nu fie folosită, să nu-și justifice investiția și astfel să se repete, fărâmițată, situația din unele institute de cercetare, unde diverse aparate și instalații cumpărate cu fonduri europene sunt neutilizate sau prea puțin folosite.
Insuficiența e legată de asigurarea formatorilor adecvați datelor acestui program de formare: beneficiarii se anunță a fi, în cea mai mare parte, adulți, cu rostul lor, cu un orizont atât cât poate fi în localități defavorizate. Ce profesioniști în informatizare se vor găsi dispuși să meargă în asemenea medii? La ce nivel vor fi remunerați, având în vedere standardele în domeniu? Pe deasupra, formarea (de fapt, întregul program) este gândită să servească la utilizarea tehnologiei de către cetățeni în viața de fiecare zi, în care se face tot mai mult apel la informatizare. Este și motivul pentru care programul se derulează sub egida Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Ministrul Bogdan-Gruia Ivan spune: „Prin acest apel, ne-am propus să dezvoltăm compentențele digitale ale românilor nu doar în centrele orașelor mari, ci să ducem beneficiile tehnologiei până la nivelul fiecărei comune și fiecărui sat din România. Prin modernizarea bibliotecilor și transformarea lor în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, vom ajuta nu doar cei 100.000 de români care sunt beneficiari direcți, în cadrul indicatorilor de performanță din proiect. Comunitățile de formare digitală pe care le creăm vor aduce beneficiile tehnologiei mai aproape de sute de mii de români, în anii care vin. Acest lucru este fundamental, pentru că nu putem avea servicii publice electronice eficiente în lipsa competențelor digitale.”
Angajamentul e tentant și de largă utilitate. În același timp, el duce cu gândul spre un program comparabil, tot de „echipare” umană și tehnologică pentru societatea viitorului, „România Educată”, ajuns până la urmă să fie socotit (și, pe alocuri, dovedit) nici măcar la nivelul unor forme fără fond.
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)