Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Rezultatele evaluării PISA, temă de cercetare mereu ocolită

14 Decembrie 2023



Rezultatele la „Testul PISA” 2022 sunt proaste, însă autoritățile educației ni le arată drept bune. Rezultatele sunt obținute de elevi, însă „testat” este sistemul educațional. Aceste rezultate ar fi necesar să constituie temă de cercetare, însă ele sunt prezentate doar ca scoruri și clasamente.

Că rezultatele aparţin elevilor este interpretarea simplificată, spectaculoasă, pentru uzul comun. De fapt, evaluate sunt sistemul educaţional în partea lui de bază şi perspectiva economico-socială pe care o anunţă. „Testul PISA”, cum s-a încetăţenit la nivel cotidian, ar fi normal să constituie o temă eminamente de interes economic și un obiect de cercetare științifică.

Ceea ce numim „Testul PISA” (din reflexul larg al epocii de a minimaliza și de a fărâmița) este o evaluare inițiată de OECD – Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare. PISA este un acronim (preluat la noi frecvent cu confuzia omonimică trimițând spre Italia) de la Programme for International Student Assessment/„Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor”. Se desfăşoară din trei în trei ani, cu începere din 2000. Ediția 2022 a fost restanță din 2021, din cauza pandemiei.

Din perspectiva OECD, Andreas Schleicher, director în sectorul educațional, prezent la București cu ocazia prezentării rezultatelor la scară globală, a anunțat că la evaluare au participat 690.000 de tineri cu vârsta în jurul a 15 ani, din 81 de țări și sisteme economice. Obiectivul evaluării este de natură economico-socială și de cercetare: în ce măsură tinerii consideraţi în mod rezonabil a fi la sfârșitul învățământului general și la începutul mersului pe picioarele lor în viaţă dau semne că pot s-o şi facă şi, de aici, cât pot societatea, economia, știința în evoluție să conteze pe ei. Adresarea este către decidenţii în probleme de politici în educaţie şi formare, către cercetători şi, mai departe, către executanţii profesionişti în domeniu.

Referirea la edițiile evaluării și la datele desfășurării lor este necesară pentru că evaluarea a fost concepută ca un tot unitar, cu limite în timp (începutul, în 2000, sfârșitul, planificat pentru 2024, amânat în 2025), pentru ca rezultatele să fie considerate în evoluția lor. Este o limitare generațională, ca să se poată vedea dinamica educației și formării și eficiența bazei puse de școală pentru evoluție în învățământ superior, cercetare, economie.

La noi, referirea este statică și, din această cauză, ineficientă. Ne sunt prezentate rezultatele de moment (scorul din 2022). PISA este considerată o testare, când, de fapt, este o evaluare de sistem. Ministerul Educației scoate în evidență dominant că rezultatele de acum se mențin la nivelul celor de la ediția anterioară, din 2018, pe când multe țări au regresat ca rezultate: „Spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor, ceea ce demonstrează că avem un sistem de educație rezilient și că țara noastră a reușit să reducă impactul pandemiei”. Un receptor al acestei fraze ar putea rămâne consternat, la fel de bine cum un altul s-ar putea găsi îndreptăţit să considere că cineva-l prostește-n față. Dincolo de caracterul îndoielnic al judecății de felul „da..., dar uite alții cum...”, se găsește ocolirea sau neștiința faptului că scorul și poziția în clasament nu sunt relevante la un moment dat, după o ediție a evaluării, comparativ cu precedenta, ci elocventă este dinamica. Esența evaluării aceasta este: cercetarea evoluţiei sau a involuţiei. Or, participarea până acum a României la OECD PISA a avut următoarele rezultate:
2000 – locul 34 din 42 de ţări; citire/lectură 428 p., matematică 426 p., ştiinţe 441 p.
2003 – nu a participat
2006 – locul 47 din 57 de ţări; citire/lectură 396 p., matematică 415 p., ştiinţe 418 p.
2009 – locul 49 din 65 de ţări; citire/lectură 424 p., matematică 427 p., ştiinţe 428 p.
2012 – locul 45 din 65 de ţări; citire/lectură 438 p., matematică 445 p., ştiinţe 439 p.
2015 – locul 48 din 72 de țări; citire/lectură 434 p., matematică 444 p., ştiinţe 435 p.
2018 – locul 47 din 79 de ţări; citire/lectură 428 p., matematică 436 p., ştiinţe 426 p.
2022 – locul 45-48 din 81 de țări; citire/lectură 428 p., matematică 428 p., ştiinţe 428 p.

Comparativ cu celelalte ţări ale Uniunii Europene, România s-a situat la fiecare ediţie pe poziţie ultimă, penultimă sau antepenultimă, iar la nivel global se menține în a doua jumătate a ierarhiei. În aceste condiții, apare ca inadecvată folosirea termenului „rezilient”; eventual „o reziliență în rău”, în a rămâne mereu între ultimii, ceea ce e un nonsens.

Rămânerea mereu în urmă anunță un efect îngrijorător pentru perspectivă. Evoluția, cea pe care o evaluează PISA, la noi nu se vede, în condițiile în care lumea merge înainte, cu știința, cu economia și cu învățământul ei. Evaluată, școala noastră de bază dovedește menținerea de ani și ani la un nivel insuficient pentru progres. Disciplinele de învățământ la care se aplică evaluarea PISA arată că abia pe jumătate tinerii noștri ies din școala de bază pregătiți nu mai mult decât minim și pornesc în profesie, în școala superioară etc.: la matematică, 51% din absolvenții de învățământ general obligatoriu „pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită)”; la înțelegerea a ceea ce citesc, 58% „pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului textelor, atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru”; la științe, 56% „pot recunoaște cel puțin explicația corectă privind fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie este validă, pe baza datelor furnizate”.

Socotind că din jumătatea de generație actuală care depășește nivelul minim, precum și din generațiile anterioare (programul PISA fiind pe un sfert de secol), cei care ating nivelurile superioare de înțelegere a disciplinelor respective pleacă ori sunt plecați din țară, rezultă că aici rămân cei minim calificați, care pot să practice, cel mult, o economie de execuție primară, dirijați, interșanjabili, străini proceselor de creație și cercetare.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite