Revista >> Decembrie 2023 [Nr. 260] >> Cercetare & Invatamant superior

URBAN-INCERC – etalonul cercetării românești în construcții și urbanism

Daniel Butnariu

14 Decembrie 2023

A XXIV-a ediție a Conferinței de cercetare în construcții, economia construcțiilor, arhitectură, urbanism și dezvoltare teritorială a adus în centrul atenției o gamă amplă de subiecte de actualitate, depășind granițele convenționale ale prezentării unor lucrări și proiecte de specialitate. Organizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Durabilă URBAN-INCERC, conferința a abordat din mai multe perspective cele mai recente inițiative de cercetare din domeniu ca răspuns la provocările curente din societate – de la efectele crizei pandemice COVID-19 până la consecințele nefaste ale conflictelor armate în derulare – și ca reacție la evoluțiile tehnologice cu potențial disruptiv major, precum integrarea avansată a uneltelor de inteligență artificială în activitățile specialiștilor. Mai mult decât atât, prin participarea unor reprezentanți notabili din mediul guvernamental, din spațiul academic și de afaceri, evenimentul a prilejuit cartografierea câtorva dintre provocările cu care se confruntă institutul și a făcut mai accesibile câteva aspecte de lucru care dovedesc încă o dată rolul strategic al URBAN-INCERC în dezvoltarea durabilă a societății și economiei românești.

Pe baza experienței câștigate în cei 12 ani de organizare a acestei conferințe, lucrările și proiectele incluse în eveniment au fost structurate în trei secțiuni distincte, două dinamice cu prezentări în fața unei audiențe care a reunit în total circa 120 de participanți și o secțiune cu postere care au expus datele esențiale ale unor proiecte din zone diverse de activitate din domeniul construcțiilor și amenajării teritoriului.
Secțiunea „Construcții și economia construcțiilor” a inclus prezentări care au abordat deopotrivă subiecte strategice, precum pregătirea profesioniștilor din construcții pentru tranziția spre standardul nZEB aplicat caselor cu consum de energie aproape zero, dar și aplicații de mare interes pentru infrastructura publică, cum este, de pildă, BIOROAD (un produs ecologic pentru stabilizarea structurilor rutiere), sistemul modular de zidărie din elemente de poliuretan sau cel de rezemare și izolare antiseismică în concepție modulară pentru poduri și viaducte. Deloc întâmplător în contextul activităților seismice care au marcat începutul acestui an (cutremurul din Turcia din februarie, urmat la scurt timp de seismele crustale din județul Gorj), această secțiune a inclus și expunerea „Rețeaua națională de monitorizare și protecție seismică a patrimoniului construit (IOSIN) a INCD URBAN-INCERC în contextul conceptului integrativ destinat identificării rapide a potențialului distructiv al evenimentelor seismice”.
A doua secțiune a conferinței a fost dedicată proiectelor implementate în cadrul Programului Nucleu și a deschis orizontul discuțiilor către teme specializate din domeniul arhitecturii, urbanismului și amenajării teritoriului, oferind inclusiv oportunitatea abordării unor subiecte internaționale prin prezentarea unor studii specifice despre profilul arhitectural contemporan al regiunii Maghreb (în nordul Africii), despre planificarea mobilității turistice în Barcelona (Spania) și analiza actualului plan urbanistic general al orașului Latakia (Siria).

Fructificarea activă a expertizei locale
În timp ce diversitatea aspectelor abordate în secțiunile conferinței a reflectat pe deplin plaja amplă de activități derulate de specialiștii URBAN-INCERC, sesiunea de deschidere a evidențiat în egală măsură atuurile și provocările cu care se confruntă institutul. Având în spate o istorie de peste 73 de ani, INCD URBAN-INCERC dispune în prezent de o infrastructură bogată, care reunește cinci sucursale (două la București și câte una la Iași, Cluj-Napoca și Timișoara) plus un poligon de coroziune marină, cu o gamă cuprinzătoare de laboratoare specializate (de la inginerie seismică până la finisaje și protecția la foc a construcțiilor), însă activitatea sa este afectată de lipsa resursei umane: din organigrama care prevede în total 300 de posturi, doar o treime sunt ocupate (106 angajați), iar motivele care explică această situație sunt multiple.
Dincolo de faptul că măsurile recente de reducere a cheltuielilor bugetare au suspendat practic concursurile pentru ocuparea posturilor vacante la stat, directorul general al institutului, dr. ing. Claudiu-Sorin Dragomir, precizează că „numărul redus de cercetători este cauzat, pe de o parte de pensionarea unor categorii de vârstă în perioada precedentă, iar mai recent de lipsa de interes din partea generațiilor mai tinere de a intra pe tărâmul cercetării, preferând domenii mai bine remunerate și în același timp mai puțin exigente la nivelul pregătirii și evoluției în carieră, care în cazul nostru presupune studii de masterat și doctorat, articole publicate în jurnale de specialitate.”

Tocmai de aceea Claudiu-Sorin Dragomir consideră că îndrumarea activă și încurajarea tinerilor absolvenți de a se angaja în domeniul cercetării reprezintă una dintre măsurile esențiale care ar putea să susțină activitatea institutului, alături de extinderea colaborării cu mediul academic pentru a asigura o valoare adăugată suplimentară cercetărilor interdisciplinare.
De altfel, în cadrul sesiunii de deschidere a conferinței au fost evocate și alte deficiențe structurale în relația cu unele entități ale statului, în special nevoia unei conlucrări mai strânse cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru a susține în mod consecvent transferul tehnologic al soluțiilor propuse de specialiștii institutului, dar și pentru a asigura surse certe de finanțare pentru activitățile URBAN-INCERC. Un exemplu în acest sens este relevanța conjuncturală pe plan intern a unei infrastructuri de mare valoare, Rețeaua Națională de Monitorizare și Protecție Seismică a Patrimoniului Construit (RNMPSPC), care este integrată în infrastructura pan-europeană EPOS ERIC (European Plate Observing System). Deși conducerea institutului a depus în ultimii patru ani eforturi materiale și tehnico-științifice considerabile pentru încadrarea RNMPSPC în rândul instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național (IOSIN), de abia după dezastrul seismic din Turcia și cutremurele din județul Gorj de la începutul anului s-a produs mobilizarea necesară pentru formalizarea acestui statut prin modificarea HG 786/2014. „Este important de știut că Rețeaua seismică națională pentru construcții, ca și componentă a RNMPSPC, a obținut înregistrări accelerografice relevante la Târgu Jiu și în alte localități”, după cum subliniază Claudiu-Sorin Dragomir. „La Târgu Jiu s-a înregistrat pe 14 februarie o accelerație de vârf a terenului (PGA) de 0,1968 g, care a depășit valoarea din actualul Cod Seismic. Nivelul PGA arată o bună corelație cu unele avarii constatate la clădiri tradiționale, ca și cu modul în care s-au comportat clădirile noi, realizate după coduri relative recente. Aceste date unice vor permite, după o prelucrare detaliată, să se tragă și alte concluzii privind protecția seismică.”

Radiografia clădirilor sustenabile energetic
În condițiile racordării programelor și proiectelor de cercetare derulate de URBAN-INCERC la principalele direcții strategice naționale, în special la Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, este cât se poate de naturală includerea între subiectele conferinței a unor teme de actualitate, precum standardul nZEB (nearly Zero Energy Building). Detalii despre acest standard au fost expuse atât în cadrul prezentărilor, cât și în timpul vizitei în laboratoarele institutului. Dr. ing. Horia Petran, cercetător senior și președinte al pRO nZEB, clusterul național pentru promovarea clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero, a punctat traseul evenimentelor „Săptămâna nZEB” organizate în ultimii ani în câteva orașe din țară (Brașov, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara), culminând cu expoziția organizată la sfârșitul lunii noiembrie la Arena Laminor. În afară de complexitatea acțiunilor legate de nZEB – de la elaborarea și aplicarea reglementărilor legale în domeniu până la efortul de popularizare a acestui standard în rândul publicului larg – probabil cea mai încurajatoare concluzie enunțată de Horia Petran este că soluțiile și tehnologiile asociate standardului nZEB sunt deja disponibile în mod curent pe piață, nu mai sunt necesare operațiuni laborioase de import asociate de obicei achiziției unor produse de nișă.

De asemenea, la nivelul URBAN-INCERC este în derulare proiectul european nZEB Ready, susținut în cadrul Programului Orizont 2020, care își propune să pregătească implementarea conceptului clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero în România, Portugalia, Bulgaria, Polonia și Croația. Proiectul urmărește să contribuie la conștientizarea noului cadru legal și importanței implementării adecvate a conceptului nZEB, să furnizeze programe de formare pentru specialiști în nZEB, să faciliteze dezvoltarea unor scheme de finanțare pentru clădiri la nivel nZEB, să creeze „punți de cunoaștere” prin conectarea și corelarea inițiativelor și cunoștințelor existente în materie de nZEB la nivel european. „Este un proiect foarte util”, spune Horia Petran, „pentru că încă mai este nevoie să pregătim piața pentru nZEB.”

Temelia experimentală a confortului acustic
Pentru participanții la conferință, una dintre cele mai interesante experiențe a fost fără îndoială vizita facilităților operate de echipa laboratorului de acustică al URBAN-INCERC. Îndrumați de dr. ing. Marta Cristina Zaharia, coordonatoarea acestui laborator, vizitatorii au aflat diferențele dintre anumite tipuri de frecvențe, cum sunt ele măsurate și evaluate, cât de importantă este stabilirea cât mai precisă a profilului acustic al unei încăperi în funcție de parametrii concreți ai amplasamentului: de exemplu, un perete capabil să atenueze frecvențele joase (traficul auto) ar putea fi ineficient în încercarea de a izola vocea umană (care are o frecvență mai înaltă); la fel, un bloc reabilitat termic cu plăci de polistiren lipite inadecvat (cu adeziv aplicat din loc în loc, nu în strat uniformizat) ar putea deveni mult mai zgomotos la interior, deoarece golul dintre plăcile de polistiren și perete dă naștere unei „cutii de rezonanță” pentru frecvențele stradale. „Indicele de izolare la zgomot aerian are o anumită valoare, dar este însoțit de două corecții, una stabilită în funcție de tipul de activități desfășurate în interiorul unei clădiri și cealaltă pentru zgomotul din trafic”, explică Marta Cristina Zaharia. „Un proiectant ar trebui să țină cont și de aceste corecții pentru a le corela cu regimul de utilizare al unui produs: poți să ai produse cu același indice de izolare la zgomot aerian, dar cu corecții diferite, drept urmare trebuie ales cel care izolează cel mai bine tipul de activitate specific local.”
Laboratorul de acustică are la dispoziție standuri specifice de testare – perechi de încăperi alăturate sau suprapuse – care permit evaluarea diferitelor soluții constructive pentru pereți și podele: într-o încăpere este activată o sursă de zgomot la o anumită frecvență, iar în camera-pereche sunt instalate aparatele de măsură. Pentru planșee, de pildă, este utilizat un aparat cu „ciocănele” de diferite dimensiuni care lovesc ritmic podeaua în timp ce în încăperea de dedesubt este măsurat nivelul de zgomot. Rezultatele sunt diferite în funcție de „podeaua” testată, cum este finisată, ce grosime are și din ce materiale este realizată.
Dar cea mai surprinzătoare este camera anecoică, utilă pentru măsurarea zgomotului produs de anumite echipamente. Este practic o încăpere capitonată complet cu materiale fono-absorbante, mult mai performantă decât conformația întrebuințată de obicei în industria auto, de exemplu, fiindcă are și podeaua izolată. Capacitatea aceste camere de a „digera” instantaneu orice zgomot poate deveni deranjantă pentru un neinițiat deoarece liniștea de aici este aproape ireală. Fără zgomote de fond sau frecvențe parazite, aici sunt evaluate cât mai precis performanțele acustice ale unor echipamente și instalații.

Spre deosebire de această facilitate, conferința URBAN-INCERC a încercat să radieze un mesaj cât mai departe, pentru cât mai mulți destinatari, fiindcă obiectivul său a fost de a da naștere unui efort de reflecție asupra impactului evenimentelor recente și a noilor tehnologii asupra sectorului construcțiilor, incluzând arhitectura, urbanismul și amenajarea teritoriului, dar și alte domenii conexe. Iar dacă este să luăm ca referință numărul participanților și diversitatea entităților reprezentate – alte institute de cercetare, universități, companii și ministere –, organizatorii au toate motivele să spere că acest mesaj nu s-a pierdut într-o cameră fără ecou, ci va avea efecte pozitive în activitățile institutului.