Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

GREEN eDIH își asumă un rol activ în inițiativele europene de dezvoltare a talentelor digitale

14 Decembrie 2023



Majoritatea elevilor care pășesc astăzi pragul unei școli au un smartphone, tabletă sau laptop, și impresia că familiaritatea lor cu aceste dispozitive este evidentă. Numiți adesea „nativi digitali”, ei se maturizează într-un mediu centrat pe tehnologie. Cu toate acestea, sunt experți care se întreabă dacă aceste abilități digitale se aliniază cu adevărat cu realitatea și, mai ales, cât de lung este drumul de la abilități la competențe digitale.



Dincolo de anumite sectoare și ocupații care dezvoltă și furnizează bunuri și servicii digitale, competențele digitale sunt o cerință transversală, o caracteristică a cetățeniei contemporane și un motor al transformării sustenabile. Studiul „Digital skills: Challenges and opportunities” publicat de Cedefop în 2021 arată importanța competențelor și cunoștințelor digitale în anunțurile de angajare online în cursul anului 2020. Cererea de cunoștințe despre sistemele și aplicațiile TIC de afaceri, instrumentele pentru dezvoltarea și configurarea de software și web și pentru analiza datelor au reprezentat aproximativ jumătate din creșterea cererii de competențe.
Prognoza competențelor realizată de Cedefop identifica, de asemenea, factori de schimbare care vor afecta competențele profesioniștilor: evoluții în tehnologie și lanțuri valorice, digitalizarea în continuare a economiei, externalizarea competențelor tehnice către piețe mai ieftine, din afara UE, trecerea către cloud computing, automatizare, creșterea Internetului obiectelor (IoT) și interconectarea datorată sistemelor inteligente.
În același timp, sistemul de învățământ nu produce neapărat competențele potrivite. Un sondaj recent, publicat în ”Strategies to address the digital skills gap in the EU” a arătat că mai mult de jumătate dintre companiile consultate au considerat că absolvenții nu beneficiază suficient de abilitățile IT de care vor avea nevoie (în special abilitățile tehnice), iar o majoritate covârșitoare a considerat că universitățile nu își adaptează curriculumul suficient de rapid la nevoile industriei.

În România studiile arată realități paralele
În iulie 2022, International Trade Administration publica despre România date optimiste, preluate intens de mass media și chiar de mediul de afaceri. România era prezentată ca lider în Europa, și pe locul șase în lume, în ceea ce privește numărul de specialiști IT certificați, cu rate de densitate la 1.000 de locuitori, mai mari decât în SUA sau Rusia.
Potrivit unui studiu din 2022 al Asociației Patronale a Industriei Software și Servicii (ANIS), piața IT din România ajunge acum la aproximativ 220.000 de specialiști în informatică și inginerie, dintre care peste 50% sunt dezvoltatori de software și reprezentând mai mult de 2,6% din populația ocupată. De asemenea, România deține al doilea cel mai mare număr de femei coder din țările UE, cu aproximativ 26% din fondul de talente al țării alcătuit din femei, potrivit Eurostat.
Pe de altă parte, Digital Futures Index prin care Microsoft măsoară nivelul de digitalizare în 16 țări europene, inclusiv România arată că scorul general al dezvoltării digitale a României este de 92, în timp ce media CEE este de 100.
În 2022 Indicele economiei și societății digitale (DESI) plasa România pe locul 47 din 63 de țări în ceea ce privește digitalizarea, precizând că țara se confruntă cu dificultăți în dimensiunea capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE. Cu un scor de 30,6 puncte, România este în urma tuturor celorlalte state membre ale UE, media fiind de 52,3 puncte.
În timp ce țara își menține pozițiile înalte în proporția de femei specializate în domeniu (locul 2), absolvenții TIC (locul 4) și conectivitate (care depășește media UE), ea rămâne în urmă în câteva alte domenii, cu scoruri mult sub media UE în ceea ce privește competențele digitale de bază (28% față de 54%) și competențele digitale peste cele de bază (9% față de 26%).
Nu este surprinzător să aflăm că doar 27% dintre profesorii din România au participat la cursuri certificate pentru pregătirea digitală necesară predării, potrivit celui mai recent studiu internațional al Fundației Vodafone. Media europeană este de 39%.
În plus, serviciile publice digitale continuă să fie o provocare pentru România. Țara are performanțe semnificativ sub media UE, deoarece disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru cetățeni este destul de scăzută (un scor de 44, comparativ cu media UE de 75) și doar 17% dintre utilizatorii de internet folosesc servicii de e-guvernare.

Talentele digitale, o preocupare paneuropeană
În UE existau aproape 9 milioane de specialiști TIC în 2021 (4,5% din totalul angajaților). Ca procent din forța de muncă, Suedia și Finlanda au avut cele mai bune performanțe, cu mai mult de 7% din forța de muncă formată din specialiști IT (8,0% si respectiv 7,4%). La celălalt capăt al spectrului, cifrele pentru ponderea forței de muncă totale formată din specialiști TIC au fost cele mai scăzute în România (2,6%) și Grecia (2,8%).
Într-o eră de transformări demografice profunde în Europa, peisajul dezvoltării talentelor se află într-un moment critic. Ramificațiile acestor schimbări se răsfrâng în societățile și economiile noastre, punând provocări care necesită atenție imediată și soluții inovatoare. Majoritatea statelor membre se confruntă cu consecințele îmbătrânirii populației, scăderii ratei natalității și migrației persoanelor educate. Aceste dinamici remodelează structura forței de muncă și a societăților noastre, prezentând provocări complexe care necesită intervenții strategice.
Regiunile din Europa se confruntă cu grade diferite de impact. Dintre acestea, România este un punct focal, confruntat cu provocări acute generate de schimbările demografice. Ne confruntăm cu dubla provocare de a ne păstra talentul înalt educat, promovând în același timp un mediu propice dezvoltării abilităților digitale.
În mijlocul acestor transformări, apare un risc care se profilează: capcanele de dezvoltare a talentelor digitale. Aceste capcane încapsulează scenarii în care regiunile, în special cele afectate de schimbările demografice, riscă să rămână în urmă în cursa talentelor digitale. Accesul la resurse educaționale, infrastructură tehnologică și oportunități de îmbunătățire a competențelor devine un factor critic în determinarea competitivității digitale a unei regiuni.
Recunoscând urgența abordării acestor provocări, în 2023, Anul European al Competențelor, Comisia Europeană a lansat Mecanismul de stimulare a talentelor, care va sprijini regiunile UE afectate în formarea, reținerea și atragerea aptitudinilor și competențelor necesare pentru a depăși impactul scăderii accelerate a populației active.
În cadrul acestui mecanism, sunt propuse acțiuni focalizate, Direcția Generală pentru Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene (DG REGIO)a lansatHarnessing Talent Platform (HTP),Green eDIHfiind invitată la evenimentul organizat pe 23 noiembrie, la Bruxelles. Această inițiativă se adresează unor sectoare specifice precum digital, sănătate, cercetare și inovare și dezvoltare teritorială. Intenția este de a oferi strategii personalizate, de a stimula colaborarea între părțile interesate și de a facilita schimbul de cunoștințe și cele mai bune practici.
Astfel, prin eforturi concertate conduse de mecanismul UE și eforturi de colaborare, cum ar fi HTP, Europa este pregătită să navigheze în aceste schimbări. Prin prioritizarea strategiilor personalizate, încurajând colaborarea și valorificând cunoștințele partajate, regiunea poate atenua riscurile prezentate de capcanele talentelor digitale și poate deschide calea pentru un viitor vibrant, împuternicit digital.



Green eDIH își asumă un rol în grupul de lucru DIGITAL
Am văzut cum România este un microcosmos al provocărilor și oportunităților care remodelează peisajul talentelor digitale al continentului. Ne confruntăm cu o confluență unică de factori, care necesită strategii nuanțate și eforturi de colaborare pentru a naviga pe terenul evolutiv al dezvoltării talentelor. În ultimii ani, România s-a confruntat cu schimbări demografice profunde, reflectând tendințele europene mai largi. Îmbătrânirea populației, scăderea natalității și emigrarea persoanelor cu studii superioare s-au unit, exercitând o presiune semnificativă asupra fondului de talente și potențialului economic al națiunii.
În acest context, Mecanismul de stimulare a talentelor al Comisiei Europene capătă o importanță critică pentru România. Prin inițiative ca HTP, România are oportunitatea de a valorifica eforturile de colaborare, de a valorifica cunoștințele comune și de a adapta strategii pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă în cultivarea talentelor digitale. Ca parte a pilonului 7 al Mecanismului de stimulare a talentelor, HTP a creat patru grupuri de lucru care se concentrează pe domenii critice: digital, sănătate, cercetare și inovare și dezvoltare teritorială. Scopul este de a ajuta regiunile să depășească provocările profesionale și teritoriale specifice, să le sporească competitivitatea și să atragă o forță de muncă tânără, cu înaltă calificare.
În următorii 3 ani, Green eDIH va participa la activitățile grupului de lucru DIGITAL, care se va concentra pe provocările și soluțiile potențiale legate de consolidarea competențelor digitale și valorificarea talentelor în domeniu. Implicarea Green eDIH în HTP, alături de grupul de 20 de specialiști selectați din organizații diverse din UE, semnifică dedicarea noastră de a valorifica tehnologia pentru dezvoltarea durabilă a talentelor. Anticipăm că implicarea noastră va aduce perspective noi în atragerea, dezvoltarea și reținerea talentelor pe fondul schimbărilor demografice, importante pentru viitorul digital al României.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite