Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Tendințele din industria IT în 2024 – mai mult sau mai puțin surprinzătoare

14 Decembrie 2023



Cel de-al 15-lea studiu anual al Deloitte publicat recent insistă pe cele trei direcții majore în care se îndreaptă umanitatea în anul care urmează (interacțiunile, informațiile și computingul), dar și pe cele trei forțe motrice pe termen scurt și mediu (tehnologiile pentru afaceri, modernizările de bază și încrederea în valențele ciberneticii).
Deloitte trece în revistă noutăți și provocări noi, precum calculul spațial și metaversul industrial, realitatea augmentată și virtuală pentru aplicațiile de consum, adică tehnologii cu impact în mediile industriale. Companiile au început și vor continua să folosească metaversul industrial pentru a opera cu lucruri precum gemenii digitali (adică modelele digitale ale unor produse, sisteme sau procese fizice din lumea reală, care servesc în simulare, integrare, testare, monitorizare și întreținere), simularea spațială, instrucțiunile de lucru augmentate și spațiile digitale colaborative, care laolaltă fac fabricile și întreprinderile mai sigure și mai eficiente. Lucrătorii din fabrică, designerii și inginerii vor beneficia tot mai mult de interacțiunea 3D cu adevărat captivantă grație dispozitivelor testate, cum ar fi tabletele și cele experimentale, cum ar fi ochelarii inteligenți. Activele 3D accesibile, de înaltă fidelitate, deschid calea către noi spații virtuale operaționale, în care „straturile” digitale obținute în plus față de realitatea curentă accelerează modalitățile de lucru. În cele din urmă, mașinile autonome, rețelele avansate și dispozitivele interconectate pot duce la aplicații web spațiale inovatoare, ușurând operarea la distanță sau asigurând etaje întregi din fabrică supravegheate de câte un singur lucrător.
Pe de altă parte, Inteligența Artificială Generativă începe să inducă o schimbare completă de paradigmă, gata să deblocheze noi oportunități de afaceri și să revoluționeze modul în care companiile se organizează și funcționează. Funcționarea de bază a modelelor AI are multe în comun cu instrumentele de învățare automată anterioare, dar datorită puterii de calcul uimitor de mult îmbunătățite, a bazelor de date mult mai bine structurate cu care se face antrenarea lor, a codării inteligente, tehnologia AI generativă poate imita deja cunoașterea umană, creând oportunitatea obținerii unor salturi uriașe de productivitate și eficiență în cadrul întreprinderii.
Cu toate acestea, într-o epocă a mașinilor creative, oamenii creativi contează probabil mai mult ca niciodată. În loc să înlocuiască oamenii, instrumentele AI generative au rolul de a-i stimula pe cei mai creativi dintre noi, servind ca un multiplicator al forțelor angajate să onoreze cele mai multe dintre ambițiile umane. Afacerile care vor valorifica creativitatea umană prin intermediul inteligenței artificiale vor câștiga un avantaj competitiv semnificativ.
Pe măsură ce tehnologiile au devenit un factor de diferențiere vizibil pentru întreprinderi, companiile au început să se confrunte cu sarcini de lucru din ce în ce mai complexe. Serviciile obișnuite de cloud pot oferi în continuare funcționalități mai mult decât suficiente pentru majoritatea operațiunilor de business curente, dar pentru situațiile de ultimă oră, care generează avantaje competitive, apare o nouă nevoie de hardware suplimentar, specializat. Antrenarea modelelor AI, efectuarea de simulări complexe și construirea de gemeni digitali ai mediilor din lumea reală necesită diferite tipuri de putere de calcul. Afacerile de top din ziua de azi găsesc noi modalități de a profita mai mult de infrastructura lor existentă și adaugă hardware de ultimă generație pentru a accelera și mai mult procesele. În curând, unii vor privi în întregime dincolo de calculul binar tradițional!
Evident, raportul mai arată ceva important: într-o epocă a unor mass-media „sintetice”, odată cu proliferarea instrumentelor de inteligență artificială, acum este mai ușor ca niciodată pentru răuvoitori și infractori să se insinueze, să-și înșele victimele, să producă pagube sau fraude mai ușor sau mai greu de imaginat. Deepfake-urile sunt folosite pentru a ocoli controalele de acces ale recunoașterii vocale și faciale. De asemenea, sunt folosite în numeroase încercări de phishing. Riscurile de securitate se înmulțesc cu fiecare nou instrument de generare de conținut care ajunge pe internet. Cu toate acestea, organizațiile de top răspund printr-un amestec de politici și tehnologii menite să identifice conținutul dăunător și să-și facă angajații mai conștienți de riscuri.
Deloitte atrage atenția că a sosit vremea de a trece grabnic de la alinierea tehnică la bunăstarea tehnică. După ani de investiții în tehnologii de ultimă oră, companiile se confruntă cu un set extins de tehnologii de bază, inclusiv mainframe, rețele și centre de date, care probabil au nevoie urgentă de modernizare. Cei care doresc să se mențină competitivi și în viitor ar trebui să renunțe la abordările fragmentate ale dotărilor în favoarea unui nou cadru holistic de bunăstare tehnică.
Pe hârtie sau declarativ, și România se mișcă. E drept, discuțiile locale nu privesc direct aceste subiecte, ci unele care pregătesc terenul pentru astfel de preocupări în viitor. Pe 8 decembrie, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care este completat Planul Național Cercetare Dezvoltare și Inovare IV (PNCDI IV), principalul instrument de implementare a Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, prin asigurarea finanțării unor programe de cercetare prioritare.
Astfel, au fost definite noi domenii strategice naționale de importanță deosebită în contextul geopolitic actual, precumsecuritate cibernetică, tehnologii cuantice, inteligență artificială, sisteme autonome. Prin programeleTehnologii cuantice,Inteligență artificialășiSisteme autonomese vor crea soluții inovatoare, cu aplicabilitate în diverse sectoare ale economiei și societății. Obiectivele acestor programe sunt: întărirea capacității de răspuns a României la provocările în materie de securitate cibernetică; construirea unui sistem integrat în domeniul tehnologiilor cuantice; susținerea proiectelor din domeniul inteligenței artificiale; crearea de tehnologii și soluții autonome, transpuse în inovații cu impact semnificativ în diverse domenii, cum ar fi transportul, industria, securitatea națională, sănătatea sau tehnologia spațială.
Rezultatele în cercetare și în dezvoltarea de tehnologii depind de continuitate și de investiții consistente, iar în România domeniul este subfinanțat (0.15%-0.20% din PIB în ultimii ani) și impredictibil. Vom vedea împreună rezultatele concrete, dacă vor exista. Vom scrie, vom aplauda sau vom trăi noi dezamăgiri.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite