Revista >> Ianuarie - Februarie 2024 [Nr. 261] >> Cover Story

ICMET Craiova, 50 de ani de cercetare, dezvoltare și inovare în slujba electrotehnicii

Alexandru Batali

14 Februarie 2024

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Încercări pentru Electrotehnică ICMET Craiova aniversează jumătate de veac de singularitate în cercetarea românească, fiind unica instituție din țară și din Sud-Estul Europei care și-a păstrat activitatea de evaluare a performanțelor echipamentelor electrotehnice de înaltă tensiune și curenți mari. În prezent, cele două mari laboratoare din cadrul institutului, de înaltă tensiune (LIT) și mare putere (LMP), formează o infrastructură de cercetare critică pentru funcționarea și securitatea sistemului electro-energetic național, subliniază dr. ing. Ioan Iordache, directorul general ICMET Craiova. Descoperim în interviul acordat repere esențiale din istoria și performanțele unui institut de tradiție, care a deservit întreaga industrie electrotehnică românească, dar și potențialul existent, capacitatea sa de a se reforma și a-și consolida poziția de partener strategic pe plan intern și internațional.

Putem vorbi de ICMET Craiova referindu-ne la momentul apariției și la istoria sa mai îndepărtată, dar și la cei 25 de ani de când există și funcționează ca INCD. Care au fost cele mai semnificative momente ale acestor două perioade?
Dezvoltarea accelerată în România a producției de aparataj și transformatoare electrice a impus, la începutul anilor 1970, realizarea unor mari investiții în clădiri și echipamente pentru tehnica încercărilor și măsurătorilor la tensiuni înalte și mare putere.
Astfel, în anul 1974 a fost inaugurat Centrul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică - CCSIT Electroputere Craiova, fiind constituit din atelierele de proiectare și dezvoltare ale uzinei Electroputere, cu scopul de a fi testate, pentru punere pe piață, echipamente destinate sistemului energetic al României și pentru export, precum transformatoare mari de tensiuni până la 400kV și puteri până la 400 MVA, transformatoare de măsură de curent și tensiune, întreruptoare și separatoare pentru tensiuni până la 400 kV.
Tot în această perioadă, în Centrul de cercetare CCSIT s-au constituit echipele de bază de proiectare constructivă îndeosebi pentru Uzinele Electroputere: transformatoare, motoare și generatoare, aparataj electric de medie și înaltă tensiune, locomotive electrice și echipamente complexe.
În anul 1985 institutul trece în subordinea Centralei Industriale Electrotehnice și capătă titulatura de Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Motoare, Transformatoare și Aparataj Electric: ICSIT-MTAE.
Transformarea societății românești începută după anul 1989 a făcut ca în anul 1990 institutul să devină o entitate distinctă în proprietatea statului și, conform HG. nr. 188/1990, a devenit Institutul de Cercetare pentru Mașini Electrice și Tracțiune - ICMET Craiova, cu siglă proprie înregistrată la Geneva.
Putem preciza că, în 1990, ICMET a fost printre membrii fondatori ai Rețelei Naționale de Laboratoare de Încercări din România – RELAR, azi cunoscut ca RENAR.
În anul 1995 ambele laboratoare din cadrul ICMET, respectiv LIT - Laboratorul de Înaltă Tensiune și LMP - Laboratorul de Mare Putere, au fost acreditate internațional conform EN 45001 și astfel s-a deschis calea recunoașterii și a parteneriatelor cu firme externe.
Ca o recunoaștere a caracterului de unicat la nivel național a activității sale, prin HG 81/1998 se obține statutul de Institut Național de Cercetare – Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică, păstrându-și sigla de ICMET Craiova înregistrată în anul 1990 la Geneva. Și în prezent institutul există sub această formă de organizare.

Cum s-a trecut prin cei 50 de ani!
În perioada care s-a întins până în 1989, la CCSIT (denumirea de până atunci a institutului) s-au dezvoltat (cercetat şi proiectat) echipamente electrotehnice, în general de mare putere şi înaltă tensiune, precum:
• sisteme de aparataj electric de comutaţie de tensiuni nominale până la 400 kV;
• transformatoare de măsură de la joasă tensiune, de asemenea până la tensiuni de 400 kV;
• maşini electrice rotative de puteri şi tensiuni mari (până la 6 kV şi puteri de ordinul MW);
• locomotive disel electrice de 2100 CP, 3000 CP şi 4000 CP, precum şi locomotive electrice de 5100 kW; s-au dezvoltat o serie de prototipuri de locomotive speciale de mină, pentru metalurgie, de manevră, etc;
• transformatoare electrice de mare putere şi înaltă tensiune, cel mai mare fiind transformatorul de grup de la centrala atomoelectrică Cernavodă, cu puterea 440 MVA şi tensiunea nominală 400 kV;
• echipamente electrice de acţionare a motoarelor de acţionare din sistemele de foraj etc.
După 1990, ICMET a trecut printr-o reformă structurală datorată situaţiei de tranziţie care a marcat societatea şi economia din România.
Astfel, atelierele de proiectare au fost preluate de fabrica Electroputere şi în ICMET au mai rămas (aparataj, maşini electrice rotative, locomotive, transformatoare) colective de cercetare-dezvoltare în diverse domenii constituite în jurul celor două laboratoare mari: Laboratorul de Înaltă Tensiune și Laboratorul de Mare Putere.
Pe parcursul acestor ani colectivele şi conducerea ICMET Craiova s-a preocupat de dezvoltarea echipamentelor electrice speciale (unicate), sisteme de măsurare a forţelor până la 2000 tf, sisteme de monitorizare, standuri de încercare, dar şi orientarea către noi domenii: joasă tensiune, compatibilitate electromagnetică; sisteme climatice şi mecanice; etalonări în domenii de forţe mari, înaltă tensiune şi curenţi tari.
(Ion Pătru, director științific ICMET Craiova)

File din istoria primului an de viață al ICMET Craiova

Înființat în urmă cu cinci decenii, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică – ICMET Craiova este un veritabil „întrerupător” al electrotehnicii românești, istoria sa împletindu-se cu destinul specialiștilor al cărui geniu a poposit de-a lungul timpului prin birourile și laboratoarele craiovene. Munca lor – înmagazinată într-un ocean de proiecte privind concepția și execuția unor repere și produse – a fost succint prezentată de ziariștii gazetei locale „Înainte”, din ale cărei file îngălbenite am extras câteva evenimente notabile din primului an de existență al ICMET Craiova. (Mihăiță Enache)

19 aprilie 1974 „Punerea în funcțiune a Laboratorului de Înaltă Tensiune [...] deschide noi perspective acțiunii de reproiectare a produselor în vederea reducerii gabaritelor acestora. În acest sens, a fost posibilă modificarea distanței între contactele deschise la separatorul monopolar de exterior tip SME-400 kV. [...] Reducerea distanței între contacte, cu peste 600 mm, aduce importante economii de metal, micșorând practic lungimea tuturor elementelor amplasate în plan orizontal. Reușita acestei lucrări se datorează contribuției inginerei Silvia Popescu și tehnicianul Constantin Iana.” (Emil Calotă, „La «Electroputere»” în „Înainte” nr. 9053 din 19 aprilie 1974, p. 1.)

14 mai 1974 „Colectivul grupei Scheme de izolații din cadrul Laboratorului de Înaltă Tensiune [...] a elaborat un nou sistem de încălzire a două condensatoare pentru măsurarea pierderilor dielectrice ale uleiurilor de transformator.” („Sistem nou de încălzire” în „Înainte” nr. 9073 din 14 mai 1974, p. 3.)

8 august 1974 „Fiziciana Ecaterina Bunescu și tehnicianul Marin Staicu, din cadrul Laboratorului de Încercări Magnetice [...] au înregistrat o realizare remarcabilă: stabilirea unei metode de determinare a inducției remanente pe miezul de transformatoare, procedeu care conduce la economii de circa 30.000 lei.” („Înainte” nr. 9147 din 8 august 1974, p. 1.)

4 decembrie 1974 „Catedra de Aparate Electrice a Facultății de Electrotehnică din Craiova a încheiat un contract cu Institutul de Cercetări și Proiectări de pe lângă Întreprinderea Electroputere. În cadrul acestui contract, 12 studenți ai promoției 1975 au preluat și asimilat ca viitoare lucrări de licență cinci teme de proiectare ale institutului. Se vor realiza, astfel, economii în valoare de peste 350.000 lei.” (Dan Petrescu, „Contract facultate – întreprindere” în „Înainte” nr. 9247 din 4 decembrie 1974, p. 1.)

Constante în existenţa institutului şi totodată vectori permanenți de dezvoltare sunt Laboratorul de Înaltă Tensiune și Laboratorul de Mare Putere. Cum arată evoluţia lor în timp?
Laboratorul de Înaltă Tensiune a apărut ca o necesitate stringentă de a acoperi încercările dielectrice necesare în cercetarea, dezvoltarea şi certificarea acelor echipamente cu tensiuni nominale de până la 400 kV. A fost construit cu echipamente performante la nivel mondial, raportat la acea perioadă.
În timp au evoluat în special sistemele de măsurare şi înregistrare a semnalelor cu variaţii foarte rapide, fiind în momentul de faţă un sistem de referinţă în România şi Europa.
Laboratorul de Mare Putere, finalizat în aceeaşi perioadă cu cel menţionat anterior, a fost acreditat de RENAR în conformitate cu EN ISO 17025 din 1995. Cele trei generatoare de scurtcircuit tip TI - 100 - 2, produc 2500 MVA la 12 kV și 120 kA, pentru frecvenţa 50 Hz. Prin funcţionarea acestora în paralel se pot genera 7500 MVA, este al doilea laborator ca putere din Uniunea Europeană, şi nu a fost retehnologizat complet de la înfiinţare!
Astăzi cele două laboratoare constituie elementele de bază ale instalaţiei de interes naţional denumite „Sistem de producere, măsurare şi înregistrare a curenţilor de scurtcircuit – SPMICS”.

Care sunt cele mai importante realizări ale institutului în cei 50 de ani de activitate neîntreruptă? Dar proiectele de referinţă ale trecutului şi din ultimii ani?
Dintre realizările importante în cadrul ICMET Craiova afirmăm că nu există unitate electro-energetică care să nu fi fost construită cu echipamente dezvoltate de specialiştii noştri: celule electrice de medie tensiune; transformatoare de măsură şi protecţie; transformatoare şi autotransformatoare electrice de mare putere; generatoare şi motoare electrice de înaltă tensiune; locomotive electrice şi diesel electrice; întrerupătoare şi separatoare electrice.
Printre realizările importante amintim: întreruptoare pentru distribuţie şi de transport a energiei electrice de înaltă tensiune; transformatoare de foarte mare putere - exemplu la CNE Cernavodă de 440MVA, 400 kV; transformatoare de măsură pentru toată gama de tensiuni şi curenţi necesară sistemului electroenergetic; locomotive electrice şi diesel-electrice destinate căilor ferate, exportate în multe ţări, precum şi locomotive speciale (minerit, siderurgie, manevră, etc.); sisteme statice complexe pentru acţionare utilizate în industria extractivă; dezvoltarea de sisteme de măsurare a forţelor până la 2000 tf necesare în laminoarele din industria siderurgică.
În momentul de faţă participăm în proiecte de tipul PN, POC, depunem propuneri în diverse alte competiţii, practic facem tot ceea ce fac şi alte INCD-uri din România. Însă un loc aparte în ponderea proiectelor noastre de cercetare-dezoltare-inovare îl constituie parteneriatele cu industria şi mediul de afaceri, dar cum colaboratorii noştri din mediul privat doresc o anumită discreţie asupra tipurilor de încercări şi performanţelor produselor pe care le dezvoltă, permiteţi-mi să nu detaliez aceste amănunte.

Ne putem raporta la instituţie având ca bornă schimbarea de regim din 1989. Cum era reflectată în presa vremii dinainte de Revoluţie activitatea şi importanța institutului? Cât de mult era valorizată cercetarea în acea perioadă, în general, și contribuția ICMET Craiova, în particular?
Misiunea noastră era să adaptăm soluţii pentru diversele provocări ale industriei din acea vreme. Pe lângă echipamentele necesare industriei s-au făcut cercetări pentru: folosirea motoarelor asincrone la tracţiunea electrică; cercetări privind utilizarea motoarelor liniare în tracţiune; cercetări privind studiul fenomenului magnetoelastic şi utilizarea acestuia în măsurarea forţelor şi cântărire în mediul industrial: macarale, tracţiunea în benzi trasportoare, măsurarea şi reglajul forţelor de laminare; cercetări privind analiza şi monitorizarea stării echipamentelor electroenergetice.
Sunt o serie de aricole din presă locală şi de specialitate, mai ales, care indică faptul că aici era un colectiv care ştia să îşi disemineze, către publicul larg, rezultatele muncii. Evident, cel mai activ era domnul inginer, la acea vreme, Andrei Marinescu.