Revista >> Ianuarie - Februarie 2024 [Nr. 261] >> Cercetare & Invatamant superior

Elita internațională a comunității horticole se reunește în Capitală: Congresul European de Horticultură 2024, un eveniment de referință adus în România de USAMV București

Alexandru Batali

14 Februarie 2024

În perioada 12-16 mai 2024, România va fi gazdaCongresului European de Horticultură (European Horticulture Congress - EHC 2024). Universitatea de Ştiinţe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV) a convins Societatea Internațională de Științe Horticole (ISHS) să acorde țării noastre organizarea acestui eveniment reper în horticultură internaţională, ce are loc o dată la 4 ani. Congresul (https://ehc.usamv.ro) se va desfășura într-o clădire iconică a țării noastre, Palatul Parlamentului, și va reuni 1.000 de participanţi, profesionşti în domeniu din peste 60 de ţări, care vor participa la 10 simpozioane științifice, 11 tururi tehnice şi 5 tururi profesionale în cele mai importante zone horticole ale României. Prof. univ. dr. Florin Stănică, președintele EHC 2024 și prorector al USAMV București, ne-a oferit detaliile esențiale despre o ediție care marchează creșterea evenimentului în complexitate și atractivitate, pe fondul unei schimbări de paradigmă la nivelul ISHS: obiectivul de a fi recunoscut drept lider global în cercetarea şi inovarea horticolă. Descoperim totodată câștigurile pe care țara noastră și horticultura românească le capitalizează prin rolul central pe care îl joacă în 2024 într-un domeniu strategic pe plan european și mondial.

USAMV Bucureşti a convins ISHS să acorde României organizarea celul mai prestigios şi reprezentativ eveniment din horticultura europeană. Care au fost argumentele care au condus la luarea acestei decizii favorabile?

Congresul European de Horticultură este o mare şansă pentru România de a-şi promova realizările din domeniul cercetării şi ştiinţei horticole, într-un cadru internaţional extins.
În calitate de reprezentant al României în Consiliul ISHS, alături de prof. Gheorghe Glăman şi de dr. Costel Vînătoru, am avut o relaţie deosebită cu fostul preşedinte, prof. Yüksel Tüzel, care a condus instituţia până în 2022. În 2018, când dna. Yüksel Tüzel a vizitat USAMV Bucureşti, a fost impresionată de infrastructura dezvoltată de universitatea noastră. În cadrul unei discuţii neoficiale ne-a întrebat dacă nu dorim să organizăm acest eveniment în România. Era imediat după perioada de restricţii COVID-19 şi după o ediţie desfăşurată on-line în Germania, în 2020. Bineînțeles, am considerat că este o ocazie deosebită pe care România nu trebuie să o rateze şi am aplicat pentru această candidatură. Deşi au mai existat două ţări care au concurat pentru organizarea evenimentului, doar România a ajuns în faza de prezentare a candidaturii în cadrul unei şedinţe a Comitetului Executiv al ISHS. Am realizat în acest sens şi un videoclip menit să susţină propunerea noastră, prezentând spaţiul de desfăşurare şi câteva idei definitorii legate de conţinut şi modalităţile de promovare a evenimentului. Candidatura României a fost susţinută a doua oară în cadrul Congresului Internaţional de Horticultură care a avut loc în august 2022 la Angers, când Consiliul şi Comitetul Executiv ISHS au aprobat candidatura noastră.
Tot atunci am propus ca, odată cu organizarea celei de-a V-a ediţii, să schimbăm şi numele evenimentului, din Symposia for Horticulture in Europe în European Horticulture Congress (EHC).Un Congres este o manifestare de o amploare mult mai mare, care permite găzduirea în paralel a mai multor simpozioane. De asemenea, am propus ca primul simpozion să prezinte istoria horticulturii în Europa, fiind important să marcăm şi în scris perioadele din evoluţia Societăţilor Naţionale de Horticultură din ţările europene şi să evocăm personalităţile care au contribuit la dezvoltarea sectoarelor horticole sau chiar să facem prezentarea dezvoltării unui sector sau altul: de exemplu istoria construcţiilor de sere, istoria pomiculurii sau istoria vinificației într-o anumită ţară. Această idee a fost foarte bine primită.

O şansă care apare la 100 de ani

Cât de mult a contat în desemnarea USAMV Bucureşti drept organizator faptul că de ani buni este vizibilă şi apreciată internaţional datorită realizării anuale a unui eveniment emblematic în ştiinţele vieţii: Agriculture for Life, Life for Agriculture?
Într-adevăr, USAMV Bucureşti şi-a mărit vizibilitatea pe plan european şi mondial prin intermediul acestei conferinţe de referinţă, ajunsă anul acesta la a XII-a ediţie. Să nu uităm însă că, până în acest moment, România a găzduit trei simpozioane internaţionale importante desfăşurate sub egida ISHS: Simpozionul Piersicului, în 2017, Al IX-lea Simpozion din Europa de Sud-Est despre Legume şi Cartofi, în septembrie 2023, şi Al VI-lea Simpozion de Curmal Chinezesc/Dobrogean, tot în septembrie 2023. EHC 2024 va fi un corolar al preocupărilor noastre de a promova ştiinţa horticolă românească şi de a aduce în Bucureşti şi în România cei mai de seamă reprezentanţi ai domeniului.
A contat mult în desemnarea ţării noastre şi faptul că, în cadrul simpozioanelor internaţionale organizate de ISHS, comunitatea Facultăţii de Horticultură din Bucureşti şi de la celelalte facultăţi de profil din ţară este foarte activă. De asemenea, România are un număr important de membri în ISHS, peste 100 de membri activi… Mai mult, avem membri activi în consiliile de conducere ale ISHS, unde suntem prezenţi la fiecare întâlnire. Toate aceste elemente au contat şi au deschis horticulturii româneşti oportunitatea de a fi în centrul unui eveniment aparte. Dacă ţinem cont de faptul că are loc o dată la 4 ani şi înmulţim acest interval cu numărul ţărilor din Europa realizăm că organizarea EHC este o şansă care apare la 100 de ani…
Această ediţie este cu atât mai importantă cu cât are loc într-un an aniversar pentru ISHS, care împlineşte 65deani de la înfiinţare, în 1959. În acelaşi timpşi Facultatea de Horticultură din Bucureşti a împlinit o vârstă frumoasă, 75de ani, în 2023. Tot anul trecut, Societatea Română a Horticultorilor a împlinit 110 ani de existenţă, iar Staţiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa şi Istriţa din cadrul USAMV București a împlinit 130 de ani. Iatăcă ne aflăm la intersecţia unor momente istorice de referinţă în horticultura românească şi în cea europenă,care readuce în atenţie tradiţii şi realizări în domeniu, întinse pe zecide ani, şi vorbesc de dorinţa de a dezvolta un sector vital al agriculturii. USAMV Bucureşti reuşeşte să pună în valoare toate aceste moment unice, la celmai înalt nivel, în maniera cea mai atractivă pe care o poate concepe. Dacă anul trecut USAMVBucureşti a adus în prim-plan istoria şi tradiţia naţională, acum are şansa de a pune în lumină istoria, tradiţiile şi „roadele” horticulturii europene. Alături de noi în acest demers este Societatea Română a Horticultorilor, coorganizator al EHC 2024, în timp ce înaltul patronaj al evenimentului aparține Academiei Române.

În fața schimbării de paradigmă

Dincolo de schimbarea de nume, evenimentul marchează şi o schimbare de paradigmă: obiectivul ISHS de a fi recunoscut drept lider global în cercetarea şi inovarea horticolă, iar USAMV Bucureşti facilitează şi materializează această transformare.
Într-adevăr, EHC 2024 marchează o schimbare de paradigmă. De la o abordare mai nișată se trece la un mod comprehensiv de acoperire a realităţii din domeniu, sub umbrela a 10 simpozioane extrem de ofertante tematic, ce își propun să acopere întreaga problematică a horticulturii actuale.
Această transformare este evidenţiată şi de sloganul manifestării: Horticultura la răscruce. Aidoma agriculturii, în general, domeniul horticol se găseşte în faţa unor provocări deosebit de importante cărora trebuie să le facă faţă. Simpozioanele abordează teme sensibile şi actuale precum sustenabilitatea, reziliența, schimbările climatice, biodiversitatea, inteligența artificială, robotizarea şi tot ce ţine de horticultura inteligentă şi noile tehnologii. Sunt elemente fără de care nu mai poate fi conceput progresul în viitor. De aceea şi vorbim cu precădere despre hortivoltaics şi mai puţin despre agrivoltaics, deoarece cele mai multe aplicaţii ale producerii de energie electrică cu ajutorul panourilor solare se regăsesc în zona culturilor horticole.

Principalele centre de atractivitate

Cum se prezintă noul format al evenimentului? Care vor fi nucleele majore de interes?
Nu mai puţin de 10 simpozioane vor captiva participanţii cu teme cât mai relevante din perspectiva actualităţii şi a viitorului horticulturii. Congresul reuneşte 30 de keynote speakeri recunoscuți la nivelinternațional pentru expertiza lor notabilă în domeniul horticulturii. Aceștiaacoperă o gamă largă de disciplineși vor aduce în prim-plan cele mai recente descoperiri și cercetări în domeniu. Conducerea executivă a ISHS vafireprezentată la vârf, vor fi prezenţi mulţi dintre şefii diviziilor din ISHS, precum şi alte personalităţi ale lumii economice şi politice.

În acelaşi timp, pe lângă prezența oamenilor de ştiinţă, a cadrelor didactice, a specialiştilor de la diverse instituţii de educaţie şi cercetare din Europa şi din întreaga lume, vor participa reprezentanţii firmelor din domeniul horticol. Vom realiza o expoziţie industrială la care invităm companiile care deservesc horticultura prin produse, material săditor, echipamente şi servicii. Practic în acest fel, reuşim să atragem cât mai mulţi fermieri români pentru a se putea apropia de ultimele rezultate şi tendinţe ale cercetării şi ştiinţei, pentru a intra într-un dialog productiv cu specialiştii companiilor şi instituţii de prim rang din Europa. Am lărgit foarte mult şi spectrul participanţilor: alături de colegii din universităţile şi facultăţile cu profil horticol sau agronomic din România am invitat alături de noi şi colegii din universitățile politehnice sau din universităţile care au facultăţi ce acoperă aspecte complementare domeniului horticol, legate de robotică, inteligenţă artificială, inginerie, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, industrie alimentară, etc.

Şi tinerii - studenți ori profesioniști începători în comunitatea științifică - beneficiază de o deschidere specială din partea ISHS, care are o politică aparte de sprijin şi de atragere a noilor generaţii spre horticultură. Există o comisie recent-înființată, numită Young Minds, care sprijină integrarea şi formarea tinerilor, dorind astfel să asigure continuitatea și viitorul cercetării în horticultură. De altfel, la fiecare dintre cele 10 simpozione din cadrul EHC 2024 se vor acorda tinerilor cercetători câte două premii: unul pentru cea mai bună prezentare orală şi unul pentru cel mai bun poster. Pe baza acestor diplome se vor putea prezenta într-un jurnal trimestrial al ISHS, intitulat Chronica Horticulturae. Tinerii vor beneficia de taxe de înscriere preferenţiale în ISHS şi la acest Congres, i-am inclus şi în comitetele ştiinţifice, iar studenţii de la USAMV Bucureşti şi în special cei de la Facultatea de Horticultură vor fi implicaţi direct în organizarea evenimentului.

În perioada 9-12 mai vom organiza cea de-a XX-a ediţie a Zilelor Horticulturii Bucureştene (ZHB), eveniment emblematic al USAMV Bucureşti ce precede EHC şi este integrat parţial în congres. Manifestarea se va desfăşura în grădinile Senatului României (care împlineşte 160 de ani de la înfiinţare), reamenajate foarte frumos pe amprenta unor foste străzi din cartierul Uranus. Cu siguranţă mai mulţi participanţi vor veni mai devreme în România pentru a vizita şi ZHB, când porţile Senatului vor fi deschise publicului larg şi celor care doresc să viziteze expoziţia şi târgurile de plante şi flori, tot ce ţine de produse, unelte şi echipamente pentru horticultură. Comitetul Executiv al ISHS îşi va desfăşura lucrările pe perioada ZHB, deci membrii săi vor putea fi prezenţi la această manifestare reper din viaţa Bucureştiului şi a horticulturii româneşti. Pe 12 Mai, când va fi inaugurată expoziţia EHC din interiorul Palatului Parlamentului, e posibil ca o parte dintre expozanţii de la ZHB să aibă şi aici un stand pe perioada Congresului.

Pe 14 Mai vom organiza 11 tururi tehnice, fiecare Simpozion oferind acest prilej în apropierea Bucureştiului pentru vizita unor obiective de cercetare sau de producţie din domeniul horticulturii. Pentru legumicultură participanţii vor avea ocazia să viziteze zona de producţie de la Băleni, Dâmboviţa, pomicultorii se vor duce la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură de la Pitești-Mărăcineni, viticultorii vor merge la Budureasca şi la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa, un alt grup va descoperi fabrica urbană pe verticală de microplante, peisagiştii se vor plimba în parcurile bucureştene, cei interesaţi de robotică vor vizita Universitatea Politehnica din București și Institutul Național de Mașini Agricole (INMA). Cei preocupați de postrecoltă vor vizita infrastructura de cercetare HORTINVEST din cadrul USAMV Bucureşti, care găzduieşte un laborator de nivel european, şi depozitul nostru de păstrare şi procesare a fructelor din Staţiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică de la Moara Domnească. Cei interesaţi de istorie vor merge la Muzeul Satului şi la Muzeul Pomiculturii şi Viticulturii de la Goleşti, din judeţul Argeş. Se va ieşi astfel din Bucureşti şi se vor descoperi realităţi ale horticulturii româneşti, la ele acasă.