Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Energia verde - Viitorul īncepe AZI

14 Februarie 2024



Suntem de câţiva ani într-o permanentă stare de criză şi stres care perturbă permanent echilibrul nostru social, economic, politic şi mai ales liniştea noastră. După 2020, când eram într-o iminentă criză economică, ne-am trezit într-o criză mondială pandemică, după care în Ucraina a pornit o operaţiune „specială” care a indus o criză de război zonală, Europa a dereglat bunul mers al economiilor de pe continent către o rezilienţă şi redresare forţate, iar criza energetică a cuprins tot mapamondul… Acest articol readuce în atenție o soluţie discutată „ieri “, cu implementare urgentă „azi “ şi cu rezultate de bine pentru „mâine“: energia verde.

România este a doua ţară în regiune, după Polonia, din perspectiva potenţialului de producţie energetică din surse regenerabile. Deja în 2022 producţia naţională de energie a venit în proporţie de 44 % din surse regenerabile, dintre care 16% eolian şi solar.
Dacă raportăm, însă, aceste cifre la ţintele pentru 2030 stabilite prin Planul Naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice, respectiv 55,8% energie regenerabilă, din care 35% trebuie să fie eolian şi solar, este clar că va fi necesar să accelerăm tranziţia, în principal cu ajutorul mecanismelor de finanţare din cadrul PNRR şi al Fondului de modernizare, adică în total peste 1,5 miliarde de euro nerambursabili, la care se adaugă, desigur, finanţările bancare şi cele de capital.
Energia produsă din surse regenerabile poate juca cu siguranţă un rol esenţial atât în cadrul eforturilor de decarbonare şi ar putea contribui decisiv la asigurarea securităţii energetice a României şi a Europei. Este lesne de înţeles de ce creşterea ponderii energiei verzi este o prioritate atât pentru statele europene, pentru întregul mapamond, țări şi guverne care au instituit scheme generoase de sprijin financiar, pentru administraţiile publice, pentru populaţie, cât şi pentru companii care văd în reorientarea strategiilor de dezvoltare focusul spre astfel de surse de energie regenerabilă.
Cu toţii vedem cu optimism în această direcţie atât o modalitate de atingere a ţintelor de sustenabilitate, cât şi o formă de gestionare a unor costuri mari şi impredictibile, gestionare de care poate să depindă însăşi viabilitatea afacerilor respective, activitatea economică a administraţiilor din oraşe şi mediul rural. De altfel, din toate analizele şi studiile realizate în ultimii ani, cu privire la economia circulară din România, reiese că producţia energiei din surse regenerabile conduce detaşat în topul direcţiilor în care companiile investesc în transformarea sustenabilă a afacerilor.

nZEB, noul standard legislativ pentru clădirile eficiente energetic
În România a fost introdusă o nouă Metodologie de calcul (MC001/2021, elaborată de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), legislaţie de performanţă constructivă definită de standardul nZEB (clădiri cu un consum energetic către ZERO). Sunt câteva principii de eficiență energetică care trebuie respectate în proiectarea, execuţia efectivă a clădirilor noi şi în procesul de reabilitare şi creştere de parametri de excelență.
Conceperea, proiectarea, execuția și utilizarea unei clădiri nZEB trebuie să se bazeze pe condițiile și indicatorii de performanță urmăriți spre a fi atinși, după cum sunt definiți de legislația națională în vigoare. Astfel, în primul rând, anvelopa termică a clădirii și toate instalațiile trebuie dimensionate corect cu scopul de a încadra necesarul de energie primară, exprimat în kWh/m2·an, în limitele maxime impuse în funcție de zona climatică, tipul clădirii și destinația acesteia.
Pe de altă parte, cu cât necesarul de energie este mai mic, cu atât acest procent impus a fi realizat din surse regenerabile va fi mai ușor de atins. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere și valorile maxime acceptate pentru emisiile echivalente de dioxid de carbon, exprimate în kg/m2·an. Consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile. Clădirile sunt esențiale pentru politicile UE de eficiență energetică, deoarece reprezintă aproape 40% din consumul final de energie. Creșterea eficienței energetice a acestora ar urma să reducă emisiile, să combată sărăcia energetică, să reducă vulnerabilitatea cetățenilor la prețurile energiei și să sprijine redresarea economică și crearea de locuri de muncă.

Există câteva elemente definitorii pentru clădirile nZEB :
1. Conformarea elementelor de anvelopă
Aceasta este una dintre principalele acțiuni în etapa de proiectare pentru atingerea nivelurilor de performanță energetică aferente standardului nZEB, dat fiind că, în general, cea mai mare cantitate de energie într-o clădire se pierde la nivelul pereților.
2. Optimizarea raportului dintre suprafața opacă și suprafața vitrată
Anvelopa opacă a unei clădiri are o influență semnificativă asupra consumului de energie pentru încălzire în sezonul rece, dar și asupra celui necesar pentru răcire în sezonul cald. Prin dimensionarea corectă a suprafețelor vitrate poziționate spre punctele cardinale care beneficiază de radiație solară, se poate profita de o încălzire pasivă a spațiului interior. Se recomandă ca pe fațada sudică, suprafața vitrată să fie în proporție de 25-35% din suprafața opacă. De asemenea, trebuie ținut cont de riscul de supraîncălzire în sezonul cald, ceea ce poate duce la creșterea necesarului de energie pentru răcirea spațiului interior.

Rezolvarea corectă a acestei provocări în etapa de proiectare conduce la:
• reducerea necesarului de energie pentru încălzire în sezonul rece;
• reducerea necesarului de răcire în sezonul cald (minimizarea posibilității apariției efectului de supraîncălzire);
• reducerea consumului de energie pentru iluminat.
3. Optimizarea aporturilor solare
Trebuie urmărită dispunerea/orientarea clădirii în funcție de punctele cardinale (se va căuta ca pe fațadele care au parte de un aport solar să fie dispuse camere la care este nevoie de încălzire). Nu în ultimul rând, se vor avea în vedere soluții pasive sau active de umbrire pentru a se evita efectul de supraîncălzire în sezonul cald .
4. Ventilare mecanică cu recuperare de căldură
Sistemele de ventilare mecanică au o deosebită importanță pentru sănătatea ocupanților și asigurarea calității aerului interior. Ventilarea cu recuperare de căldură urmărește reducerea pierderilor de căldură din ventilarea naturală realizată prin deschiderea ferestrelor, ceea ce va genera economii de energie.
5. Pompe de căldură
Coeficientul de performanță (COP) al unei pompe de căldură este raportul între energia termică obținută și cantitatea de energie electrică utilizată pentru funcționare, în medie pe un an. Cu cât este mai ridicat coeficientul de performanță, cu atât mai eficientă este pompa de căldură.
6. Comportamentul utilizatorilor
Informarea, educarea și responsabilizarea ocupanților privind exploatarea clădirii și instalațiilor, într-un mod eficient dinpunct de vedere energetic (standardnZEB ), exercită un impact pozitiv, putândconduce la economii semnificative din punct de vedere al cheltuielilor cu energia.
7. Energie din surse regenerabile
Utilizarea surselor regenerabile în clădire pentru diverse aplicații precum încălzirea apei, încălzirea/răcirea și producerea de energie electrică este definitorie pentru clădirile nZEB. Principalele obiective ale instalării de tehnologii cu surse regenerabile de energie sunt reducerea utilizării combustibililor fosili și reducerea emisiilor de CO2.
Astfel de tehnologii pot fi: generatoarele eoliene, sisteme fotovoltaice, sisteme solar – termice, centrale cu biomasă, cogenerare pe biomasă, biogaz sau biocombustibili și diferite tipuri de pompe de căldură. Este important de reținut că standardul nZEB reprezintă doar o etapă în evoluția sectorului construcțiilor.
Tranziția energetică va duce la clădiri cu emisii zero, care devin noul standard pentru clădirile noi, nivel care trebuie atins printr-o renovare în profunzime începând din 2030. Clădirile publice noi trebuie să fie clădiri cu emisii zero începând cu 2027.
Echipa ZERO ENERGY Building este implicată efectiv în ultimii 10 în diverse proiecte de proiectare, construcţii, project management, cercetare şi inovare, în promovarea de tehnologii noi profesionale şi performante, precum și a noilor standarde de performanță energetică.



Energia verde: surse și utilizări
Principalele surse de energie verde folosite pentru a genera electricitate prin folosirea celor mai noi și inovatoare tehnologii sunt: energia solară, energia eoliană, hidroenergia, energia geotermală și biocombustibilul.
Regenerabilă și curată, energia verde este preferată în procesul de producție al electricității pentru că emite puțin sau deloc gaze de seră, fiind disponibilă gratuit și peren.
Cele mai întâlnite utilizări ale energiei astfel generate sunt:
• Încălzirea și răcirea clădirilor. De la clădirile de birouri și hălile de producție, până la blocuri de apartamente sau case, energia solară și biomasa sunt folosite pentru a asigura confortul termic.
• Producția industrială. Energia, atât de necesară proceselor de producție, poate fi asigurată folosind biomasa sau electricitatea regenerabilă .
• Transportul. În mai multe industrii, noi tipuri de combustibili nepoluanți încep să fie din ce în ce mai folosiți. Automobilele electrice nu mai sunt demult o noutate tehnologică, fiind implementate deja și în sectorul industrial.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite