Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Evoluția datelor deschise, de la pionierat la guvernanța datelor

14 Februarie 2024



Datele deschise reprezintă un domeniu vast, dar cu un potențial major încă neexplorat, limitând astfel transformarea profundă a societății. Însă, dacă sunt utilizate eficient, aceste date pot contribui la crearea unor societăți prospere și mai puternice. Soluția constă în adoptarea și valorificarea pe deplin a acestor oportunități de date deschise, sprijinite de cercetători, factori de decizie, antreprenori și activiști.



Originea conceptului de date deschise poate fi urmărită până în rădăcinile practicii științifice, când ideea partajării libere a informațiilor în beneficiul comun a fost susținută de pionieri cum ar fi Robert King Merton, un sociolog de prestigiu, care în anii 1940 a pledat pentru accesul liber la cunoștințe. Anul Geofizic Internațional din 1957-1958 a subliniat, de asemenea, importanța accesului deschis la rezultatele cercetării.
În timp, termenul „date deschise" a devenit parte a vocabularului oficial, reflectând dorința de a permite o partajare transparentă a informațiilor științifice la nivel global.
Această evoluție a fost influențată de convergența dintre etica științifică și principiile unui software liber și open-source.
Cu creșterea exponențială a volumului de date și apariția unor tehnologii noi șiinovatoare, necesitatea unei guvernări eficiente a datelor devine din ce în ce maicrucială. Procesele de guvernare a datelorsunt esențiale pentru a asigura utilizarea responsabilă și etică a acestor resurse, inclusiv a algoritmilor de învățare automată și a altor instrumente AI.

Inovația bazată pe date
Inovațiile în domeniul datelor revoluționează industriile, de la sănătate la divertisment. Organizațiile utilizează datele într-o varietate de moduri creative, de la planificarea călătoriilor și personalizarea divertismentului până la îmbunătățirea producției agricole și monitorizarea progresului educațional. De la securitatea înregistrărilor medicale la optimizarea lanțului de aprovizionare și monitorizarea performanțelor energetice, datele sunt cheia progresului în numeroase domenii.
Inovațiile în domeniul datelor continuă să schimbe lumea și vor continua să joace un rol esențial în dezvoltarea industriei în anii următori. De exemplu, datele din sănătate pot îmbunătăți tratamentele personalizate și contribui la vindecarea bolilor rare sau cronice, economisind resurse semnificative în sectorul sănătății și asigurând un răspuns mai eficient la crizele de sănătate globale, un exemplu fiind pandemia COVID-19.
Știința și dezvoltarea tehnologică sunt influențate în prezent de patru direcții principale. În primul rând, avansurile tehnologice, inclusiv capacitatea de a colecta și procesa date mari (Big Data), generează nevoi crescute de calcul de înaltă performanță și ridică provocări legate de gestionarea datelor digitale. În al doilea rând, managementul cercetării științifice se confruntă cu provocări precum gestionarea volumului mare și diversității datelor, precum și cu finanțarea și cerințele societății privind soluționarea problemelor majore. În al treilea rând, societatea devine tot mai implicată în cercetare, iar cetățenii joacă un rol tot mai activ în activitățile de cercetare, mai ales în colectarea datelor, contribuind la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și la creșterea relevanței sociale a științei. În cele din urmă, afacerile adoptă inovații pentru a deveni mai competitive, investind în cercetarea cu risc ridicat și oferind produse și servicii care aduc beneficii societății.
Rapoarte specializate, precum cele realizate de Data Services sau McKinsey Digital, evidențiază în același timp importanța critică a calității datelor și a guvernării. Cu95%dintredirectorii Fortune 1000 care citează factoriiculturali ca bariere în calea adoptării datelor mari, doar 3% dindatele procesate de companii îndeplinindstandardelede calitate, esteevidentă nevoia unei guvernări robuste și 70% dintre cei chestionați declarând că petrec 10 sau mai multe ore pe săptămână pentru procesarea de date, piața de guvernanță a datelor este de așteptat să crească în următorii ani, ajungând la 5,28 miliarde USD până în 2026.
Prin gestionarea eficientă a datelor și partajarea lor, industria poate dezvolta produse și servicii inovatoare, eficientizând multe sectoare ale economiei și făcându-le mai sustenabile. Partajarea datelor facilitează elaborarea de politici mai bune în sectorul public, conducând la o guvernare mai transparentă și servicii publice mai eficiente.

Știința deschisă în Europa și în lume
La nivel european și internațional, există o tendință puternică către adoptarea practicilor de știință deschisă, care urmărește integrarea mai profundă a rezultatelor științifice în dezvoltarea societății prin acces liber la publicații și date de cercetare și prin implicarea cetățenilor în procesul de cercetare și inovare (citizen science). Adaptarea sistemelor de evaluare și recompensare a cercetătorilor este esențială pentru implementarea practicilor specifice științei deschise.
Aceste eforturi sunt susținute la nivelul Uniunii Europene prin programe precum Horizon Europe 2021-2027 și sunt promovate și de organizații internaționale precum Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Uniunea Europeană va stimula dezvoltarea sistemelor de partajare a datelor de încredere, facilitând reutilizarea datelor din sectorul public, sprijinind intermediarii de date, asigurând accesul la date pentru cetățeni și companii și promovând partajarea transfrontalieră a datelor.
Legea Europeană privind Guvernarea Datelor, intrată în vigoare la 23 iunie 2022, reprezintă un pilon-cheie al Strategiei Europene pentru Date. Scopul său este de a spori încrederea în partajarea datelor, de a consolida mecanismele pentru creșterea disponibilității acestora și de a depăși obstacolele tehnice pentru reutilizarea lor. Legea va contribui la înființarea și dezvoltarea Spațiilor Comune Europene de Date în domenii strategice, implicând atât actori privați, cât și publici, din toate sectoarele.
Pe lângă inițiativa europeană, adoptarea Recomandării UNESCO privind Știința Deschisă a dus în ultimii doi ani la dublarea numărului de țări cu politici de știință deschisă. Recomandarea UNESCO privind Știința Deschisă oferă un cadru internațional pentru politica și practica științei deschise, care urmărește să reducă diviziunile tehnologice și de cunoștințe între și în interiorul țărilor. Recomandarea conturează o definiție comună și valori, principii și standarde comune pentru știința deschisă la nivel internațional și propune acțiuni pentru a sprijini știința deschisă corectă și echitabilă pentru toți, la nivel individual, instituțional, național, regional și internațional. Inițiativa reprezintă prima încercare de a evalua starea științei deschise la nivel global. Aceste perspective subliniază disparitățile existente în cadrul științei deschise și necesitatea de a acționa pentru a asigura un acces echitabil la cunoaștere și resurse pentru toți actorii din domeniu.



Știința deschisă în România
Deși lipsesc politici concrete la nivel național pentru accesul liber la rezultatele cercetării, există inițiative de sprijin la nivel național pentru adoptarea politicii privind știința deschisă, prin Planul Național de Acțiune al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă. În iunie 2022, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, care prevede accesul liber la datele provenite din cercetarea finanțată public, respectând principiile FAIR și compatibilitatea cu principiul "cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar".
De asemenea, Fondul de Dezvoltare Instituțională și Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 includ măsuri concrete pentru sprijinirea tranziției către știința deschisă, inclusiv promovarea accesului liber la publicații și datele de cercetare, dezvoltarea capacității instituționale și implementarea unui mecanism național de suport pentru știința deschisă.
În plus, inițiative precum RO-NOSCI și Portalul național dedicat științei deschise sunt exemple de eforturi pentru consolidarea comunității academice și de cercetare în mișcarea științei deschise, facilitând accesul la resurse și promovând politicile în acest sens. Prin intermediul grupului Open Science Knowledge Hub România (OSKH), se promovează dialogul și colaborarea la nivel național și internațional pentru sprijinirea inițiativelor privind știința deschisă.

Green eDIH contribuie la crearea unei societăți digitale incluzive
În contextul open science și al inovației bazate pe date, Green eDIH joacă un rol crucial în promovarea sustenabilității și a utilizării responsabile a tehnologiilor digitale. Unaspectimportant al activității Green eDIH este încurajarea adoptării unor practici și tehnologii prietenoase cu mediul în diferite domenii, precum energie, agricultură, transport și industrie. Prin integrarea datelor și a tehnologiilor digitale în aceste sectoare, Green eDIH contribuie la optimizarea proceselor și la reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător.
Pe lângă promovarea sustenabilității, Green eDIH are și un rol important în încurajarea cercetării deschise și a colaborării transfrontaliere în domeniul inovației digitale. Prin organizarea de evenimente, workshop-uri și proiecte colaborative, Green eDIH sprijină schimbul de bune practici și expertiză între diverse comunități și contribuie la dezvoltarea unui ecosistem digital european puternic și competitiv, prin organizarea de evenimente, workshop-uri și proiecte colaborative.Astfel,Green eDIH este un partener esențial îneforturile de promovare a unei societăți digitale incluzive, durabile și inovatoare.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite