Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetare si Invatamant superior >> Articole

Hainele cele noi ale cercetării

14 Martie 2024



Titlul articolului este o adaptare după cel al cunoscutului basm scris de Hans Christian Andersen: „Hainele cele noi ale împăratului”. Ca semnificație, titlul poveștii a ajuns în timp să fie o referință față de o realitate acceptată pe scară largă drept demnă de laudă, din cauza lipsei de dorință a individului sau a unei comunități de a o critica sau de a fi împotriva opiniei publice. În cele ce urmează mă voi referi la două dintre cele mai noi „veșminte” cu care cercetarea românească a defilat în ultima perioadă.

Pe 27 februarie a avut loc a doua ediţie a Galei Cercetării Româneşti. Iniţiativa, altfel foarte lăudabila, ar avea nevoie de unele schimbări pentru a deveni un eveniment de referinţă pentru comunitatea ştiinţifică din ţară, asta dacă Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) este dispus să asculte şi alte opinii. Iată unele sugestii:
- Mai multă transparență. Pe pagină web a MCID la tab-ul „Gala Cercetării Româneşti” (care se găseşte sub tab-ul „Programe Naţionale”) nu apar actele normative care reglementează derularea procesului de depunere a cererilor de premiere, de evaluare, de stabilire a premianţilor, şi nu apar nici comisiile care au contribuit la selecţia cererilor de premiere şi la evaluarea lor calitativă (este vorba de Ordinele de Ministru nr. 21.382 din 22 noiembrie 2023 şi nr. 20.217 din 16 ianuarie 2024, sau alte Ordine emise ulterior celor două). În aceste condiţii, întreg procesul de evaluare şi premiere devine opac, putând ridica suspiciuni mai mult sau mai puţin întemeiate asupra corectitudinii evaluării şi stabilirii premianţilor.
- Premiile sunt foarte mari comparativ cu finanţarea sistemului de cercetare şi cu sumele alocate pe unele categorii de proiecte precum PD (250,000 lei pentru 2 ani), TE (500,000 lei pentru 2 ani), sau PED (750,000 lei pentru 2 ani). Alocarea a 300,000 lei pentru un premiu, mai ales dacă acesta este individual, pare exagerată în aceste condiţii. Sugestia ar fi să se decerneze mai multe premii, totalul lor rămânând 300,000 lei. O variantă ar fi să se decerneze 2 premii individuale, de câte 50,000 lei pentru tânăr cercetător şi cercetător cu experienţă (spre exemplu pentru un director de proiect PD cu rezultate deosebite, sau pentru un director de proiecte PCE cu rezultate deosebite), şi 2 premii pe echipe, de câte 100,000 lei fiecare (spre exemlu, echipă proiect TE cu rezultate deosebite, şi echipă PCE, PCCF, PED cu rezultate deosebite). O altă variantă ar fi să se distribuie 4 categorii de premii (individual sau echipe) la fiecare domeniu, premii I, II şi III, pentru rezultate deosebite obţinute în ultimii 5 ani, şi un premiu de excelenţă pentru întreaga carieră. Mărimea premiilor poate fi stabilită în aşa fel încât totalul să rămână 300,000 lei. Să nu uităm că aceleaşi persoane care concurează la premii pentru Gala Cercetării au mai beneficiat, cel mai probabil, şi de premierea rezultatelor cercetării în anii trecuţi.
- Înscrierea pentru premii. Nu există niciun regulament, practic oricine se poate înscrie la premiere. De notat că cele 6 criterii cantitative de selecţie au fost făcute publice abia la începutul acestui an, normal ar fi fost ca întreg regulamentul de organizare, cu procedura de evaluare şi cu criteriile cantitative şi calitative să fie făcute publice imediat după publicarea HG-urilor prin care a fost instituită Gala Cercetării, nr. 526 din 26 mai 2023 şi nr. 1047 din 27 octombrie 2023. Faptul că propunerile nu sunt susţinute instituţional este o mare lipsă a modului în care se acordă premiile. Premianţii nu lucrează pe fonduri proprii, pentru a-şi desfăşura activitatea au nevoie de o infrastructură de cercetare, de finanţare (care nu se poate face pe persoană fizică), de asistența unui aparat administrativ, eventual şi de ajutorul unei echipe de cercetare. Toate acestea nu contează. Normal ar fi fost ca propunerile să fie făcute în urma unui proces intern de selecţie în organizaţiile care încă mai reprezintă ceva în cercetarea românească, cu recomandare de susţinere din partea Senatului universitar sau a Consiliului Ştiinţific pentru cei propuşi, similar regulamentului utilizat la acordarea premiilor Academiei Române. Sugestia este de a corecta aceste lucruri pentru a nu arunca evenimentul în derizoriu.
- Premianţii. Nu am nimic împotriva celor care au concurat în numele unor echipe. Din cele 10 premii acordate, 6 au fost pentru echipe, ceea ce este lăudabil şi scoate în evidenţă buna-credinţă a celui care a submis cererea de premiere şi reunoasterea că nu ar fi reuşit fără sprijinul unei echipe. Rămâne un semn de întrebare asupra celor 4 premii individuale, dacă chiar au fost obţinute prin nişte realizări individuale de excepţie, sau au în spate munca unei echipe. Dacă rezultatele respective sunt obţinute prin munca de echipă, atunci apare o problemă (posibil de etică), fără alte comentarii.



Pe 31 ianuarie a fost lansată competiţia pentru Centre de Excelență, cu termen limită de depunere pe 22 aprilie. Este o competiţie aşteptată încă de anul trecut, cu un buget aparent generos, 1,6 miliarde lei pentru 5 ani. Se vor finanţa 20 de Centre de Excelență (CoEx), cu sume între 50 şi 100 de milioane lei. Există posibilitatea prelungirii cu încă 2 ani, în cazul unei evaluări favorabile după 5 ani. Centrele de Excelență vor adresa una din cele 32 de zone de impact aferente celor 6 domenii prioritare definite în SNCSI 2021-2027. Concurenţa va fi deci acerbă, având în vedere că 12 zone de impact vor rămâne fără CoEx. Şi distribuţia pe domenii este inegală, domeniul 1 „Digitalizare, industrie şi spaţiu” va avea maxim 5 CoEx, în timp ce celelalte domenii prioritare vor avea: „Climă, energie și mobilitate - max. 3; „Hrană, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură și mediu” - max. 4; „Sănătate” - max. 4; „Cultură, creativitate și societate incluzivă” - max. 2; „Securitate civilă pentru societate” - max. 2.




Şi acum câteva comentarii:
- Din nou Guvernul şi autoritatea publică pentru cercetare par incapabile să decidă, politic, care sunt domeniile de interes pentru viitor, care să asigure competitivitate şi sutenabilitate economică pe termen lung, astfel încât investiţiile în cercetare să se facă pentru a sprijini domeniile respective. Nu este de mirare, atâta timp cât nu avem un proiect de ţară, iar SNCSI se face prin consultare publică la care participă câteva zeci, poate sute, de experţi (mai mult sau mai puţin) interesaţi să îşi promoveze, în primul rând, domeniul lor de activitate. În lipsa unei viziuni strategice la nivel naţional, s-a lansat această competiţie în care organizaţiile de cercetare au fost lăsate libere să se unească în consorţii pe diversele zone de impact menţionate în stragie, fiecare după cum crede şi cu cine crede că se poate alia pentru a avea şanse de succes mai mari. Toate astea în condiţiile în care o organizaţie nu poate participa decât într-un consorţiu pe o zonă de impact declarată prioritară, iar directorii, responsabilii de la parteneri şi persoanele cheie nu pot participa decât într-un singur consorţiu pe întreaga competiţie! Este clar că fiecare organizaţie îşi numără cu mare atenţie oamenii cu CV-uri decente şi îi distribuie în diferite consorţii cu grijă să nu cumva să fie descalificate din competiţie dacă se constată că aceeaşi persoană apare în două consorţii.
- Păcăleala cu banii (am mai explicat asta într-un articol anterior, „Ce mai este nou prin cercetarea românească?”). Faptul că 40 % din buget se duce la coordonator limitează semnificativ mărimea consorţiilor. Există un număr minim de organizaţii, 4, dar nici numărul maxim nu poate fi oricât de mare. Peste 8 parteneri (coordonator + 7 parteneri) finanţarea per partener (exceptând coordonatorul) devine ne-atractivă. Deci se ajunge în situaţia în care unele organizaţii cu rezultate şi expertiză relevante pentru o zonă de impact sunt lăsate pe dinafară (dar se pot inscrie în alt consorţiu, pe altă zonă de impact, chiar dacă expertiza este mai puţin relevantă).
- Cele de mai sus denotă un grad ridicat de discriminare şi îngrădrire a libertăţii de asociere de către cei care au produs pachetul de informaţii pentru această competiţie. Din păcate nu se sesizează nimeni asupra acestor aspecte, astfel încât se îngrădeşte posibilitatea unor organizaţii şi cercetători cu rezultate decente sau foarte bune să participe în mai multe consorţii pentru care ar avea expertiza necesară şi pentru care ar aduce plusvaloare.
- Spre deosebire de competiţii anterioare, nu se mai impun niciun fel de baremuri scientometrice directorilor şi responsabililor de echipe partenere. Curioasă această basculare de la absolutizarea indicatorilor scientometrici, la ignorarea lor cvasi-totală.
- Se pune întrebarea de ce competiţia este pentru Centre de Excelenţă şi nu s-a numit Parteneriate pentru Cercetare de Excelență? Când auzi despre un Centru de Excelență te gândeşti la o entitate, cu sau fără personalitate juridică, care are un personal bine definit, o anumită structură, infrastructură, care poate participa la competiţii de proiecte, etc. În cazul de față avem un consorţiu care se decide să facă nişte cercetări comune pe un anumit domeniu. Este acesta un CoEx? Poate că da, dar această entitate nu se poate dezvolta ca atare, să angajeze oameni noi, să cumpere echipamente, să participe la competiţii. Pentru asta ar trebui să se transforme într-o persoană juridică, pentru care fiecare partener cedează ceva din resursa umană şi infrastructură. Ceva în genul Consorţiilor de cercetare, dezvoltare şi inovare prevăzute în Cap. II, Secţiunea 1 din Legea 25/2023. Poate că prin această competiţie şi prin CoEx care vor fi finanţate se pregăteşte o primă fuziune între organizaţii de cercetare conform legii mai sus amintite, deşi acest lucru nu este menţionat în pachetul de informaţii.
Deocamdată atât despre ultimele noutăţi importante din sistemul naţional de cercetare. Poate că sunt şi altele, cum ar fi rezultate deosebite, dar acestea pătrund greu în ştirile breaking-news, deşi unele dintre ele ar merită mai multă analiză (ex. https://www.libertatea.ro/stiri/paine-cu-gust-si-proprietati-de-carne-inventata-la-universitatea-dunarea-de-jos-este-ca-si-cum-ai-manca-paine-cu-friptura-4826653).



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite