Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetarea românească rămâne la condiția de cenușăreasă

19 Martie 2024



Scena a rămas goală, luminile s-au stins, lumea a plecat. Gala Cercetării Româneşti 2024 s-a terminat. Viața de fiecare zi a Cercetării Românești s-a reluat. S-au acordat festiv, ocazional, zece premii în valoare totală de peste trei miloane de lei pentru cercetarea înalt performantă. Se alocă ordinar, cotidian, nițel mai mult de o zecime de procent din PIB pentru cercetarea uzuală.

Premianții. Laureații cercetării românești, pe domenii ale științei, în acest an, sunt: Radu-Emil Precup, de la Universitatea Politehnica Timișoara (științe inginerești, Premiul „Henri Coandă”), Marius Leordeanu, de la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București (matematică și informatică, Premiul „Grigore Constantin Moisil“), Mihai Ducea, de la Universitatea din București (științele pământului, mediu și schimbări climatice, Premiul „Grigore Cobălcescu”), Victoria Cecilia Cristea, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (științele vieții, Premiul „George Emil Palade”), Raluca Ioana Van Staden, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie șiMaterie Condensată (chimie, Premiul „Raluca Rîpan”), Horia Iovu, dela Universitatea Națională de Știință șiTehnologie Politehnica București (energieși materiale avansate, Premiul „Nicolae Vasilescu Karpen”), Dan-Cristian Vodnar, de laUniversitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (biotehnologii, Premiul„Gheorghe Ionescu-Șișești”), Andrei Terian-Dan, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (științe umaniste, Premiul „Dimitrie Cantemir”), Adrian-Constantin Covic, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (medicină, Premiul „Ana Aslan”), Simona-Vasilica Oprea, de la Academia de Studii Economice din București (științe sociale și economie, Premiul „Mattei Dogan”). Un premiu (fizică, Premiul „Șerban Țițeica”) nu s-a acordat, cu explicația că nu a fost îndeplinit scorul minim de 85 de puncte (nici măcar de un candidat cu două înscrieri, pentru două lucrări).
Meritele laureaților în obținerea premiilor sunt greu de combătut, având în vedere aplicarea unor criterii de evaluare în funcție de prezența în publicații de prestigiu, citări, clasări, indici, scor de influență etc., evaluarea în sine purtând girul unor experți din Academia Română, Consiliul Național al Cercetării Științifice, Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare, Consiliul Național al Rectorilor. În schimb, pe marginea palmaresului de ansamblu, a conceperii și a organizării Galei Cercetării Româneşti 2024, sunt de făcut mai multe observații.

Întregul eșafodaj de criterii, experți și punctaj s-a dovedit șubred încă de la bază, deoarece candidatura la premii s-a făcut prin autopropunere, pe bază de cerere. Într-un cadru ce se vrea al elitei confirmate, arată de-a dreptul prost, periferic, repetarea cuvântului „cerere” drept cale de acces și recunoaștere: „cerere de premiere”, „cereri de premiere depuse” etc. Asemănarea cu „selecția pe bază de concurs de dosare” nu poate fi evitată. Prestigiul unui premiu se evaporă când premiul este cerut, nu acordat de o instanță cu autoritate științifică.

Chiar și cu o asemenea deschidere (chit că arată a simulacru de obiectivitate), numărul de candidați a fost restrâns: în general, cinci-șase pentru un domeniu, chiar numai trei pentru un domeniu (științele vieții) și un domeniu cu un singur candidat (biotehnologii). Candidații au avut la dispoziție pentru înscriere trei săptămâni (18 ianuarie-9 februarie), iarevaluatorii, o săptămână pentru stabilirea laureaților (19-27 februarie). Or, o gală dorităareprezenta încununarea unei creații decercetare greu poate ea însăși să fie credibilă printr-o anunțare, organizare și desfășurare pe etape în doar ceva mai mult de o lună. În aceste condiții, se pune întrebarea ce marchează Gala Cercetării Românești: progresul de la un an la altul? performanța de ansamblu?

O altă ezitare se poate constata la nivelul participării în competiție: individual? în echipă? Sub semnul fair-play-ului (și după model competițional-festiv-tv), laureații au evocat meritul de echipă și unii s-au și prezentat împreună cu echipa de cercetare. Mai puțin convingător a reieșit cui îi revine premiul și cum i se împart valoarea și recunoașterea.

Aproape toate premiile (nouă din zece) au fost acordate unor reprezentanți de universități. Un singur institut național de cercetare-dezvoltare este reprezentat la nivel câștigător. Prezența în cvasi-totalitate la vârful unor mari domenii de cercetare a unor universități se petrece în condițiile în care alte contexte scot în evidență suferința universitară tocmai sub aspectul cercetării: a se vedea prezențele în publicații de nivel internațional, scorurile aferente, handicapul pentru clasarea în rankinguri internaționale reprezentat de activitatea de cercetare din universitățile noastre.

Basmul. Inclusiv cu întrebări și îndoieli, o gală a cercetării este mereu binevenită pentru domeniu și pentru societate, onorantă pentru laureați, acoperitoare propagandistic pentru guvernanți. Gala din acest an a confirmat din plin figura de stil numită antonomază, prin care un nume propriu devine comun, în cazul de față, cercetarea românească fiind considerată frecvent o cenușăreasă; a bugetului de stat, a economiei naționale, a societății, a atitudinii guvernanților, oricare dintre accepții fiind valabilă și toate accepțiile la un loc.

Bugetul. Dincolo de sensuri și de interpretări, ca și de performanțe, se află realitatea ansamblului cercetării românești, obiectivată prin cifre. Acestea arată că bugetul cercetării nu ține pasul cu mersul vremurilor și cu costurile vieții, încât alocările de gală ilustrează excepții, nu starea obișnuită. E drept că banii pentru cercetare, numărați, sunt de la un an la altul mai mulți (cu peste 60%, în 2023 față de 2022 și, mai departe, cu încă vreo 23%, anul acesta față de anul trecut), însă ponderea bugetară a banilor alocați domeniului cercetării este în scădere de la un an la altul, la împărțire cercetarea rămânând tot mai în urmă. În acest an, i s-a alocat mai puțin decât anul trecut: aproximativ 0,13% din PIB, după ce, anul trecut, i se alocase 0,17%. S-a dovedit astfel de domeniul fanteziei ceea ce guvernanții promiseseră la începutul lui 2023: 1% din PIB pentru cercetare în 2024. Ba programul de guvernare prevăzuse „creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată)”. Deocamdată, aportul bugetar al cercetării private este foarte mic, așa cum cercetarea privată în sine se manifestă firav.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite