Revista >> Martie 2024 [Nr. 262] >> Top Story

IMT București – 30 de ani de proiecte europene

Octavian Buiu, Ionica Miresteanu - IMT Bucuresti

19 Martie 2024

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT București - a devenit Institut Național în 1996 (HG 1318/1996), prin fuzionarea Institutului de Microtehnologie (IMT) și a Institutului de Cercetări pentru Componente Electronice (ICCE). Dar participarea la proiectele europene nu a așteptat această fuziune…

Astfel, în anul 1993, la sfârșitul unei burse TEMPUS în Universitatea Twente din Olanda, dr. Cornel Cobianu (directorul științific al IMT București la acel moment) a continuat cercetările legate de obținerea de filme subțiri de tip PZT prin metoda sol-gel. Realizările grupului din România și menținerea colaborării cu echipa Universității Twente au fost factorii critici care au condus la coagularea și transmiterea unui proiect european – „Applications of Porous Silicon in Gas Sensing” (PORSIS) – EU COPERNICUS Project CP-940963 – care a fost declarat câștigător în 1994, fiind ulterior implementat pe perioada 01/1995 – 12/1997. Echipa națională a inclus – pe lângă IMT – cercetători de la Institutul de Chimie - Fizică al Academiei Române și Universitatea „Politehnica” din București (acad. Maria Zaharescu, dr. Constanța Pârlog, dr. Măriuca Gartner, prof. Adrian Pascu). Alături de echipa din România, s-au regăsit cercetători de la Universitatea Twente (Olanda), Universitatea de Tehnologie din Helsinki (Finlanda), Universitatea Tehnică din Sofia (Bulgaria) și Institutul de Fizică Tehnică și Știința Materialelor Budapesta (Ungaria). Realizarea științifică de referință aferentă proiectului „PORSIS” a fost obținerea primului demonstrator de senzor integrat de gaze pe bază de strat senzitiv de SnO2 realizat prin tehnologie sol–gel. Proiectul a avut un impact important, catalizator, asupra activității de cercetare în domeniul sintezelor sol-gel pentru dezvoltarea de straturi sensitive.
La câțiva ani după începerea proiectului PORSIS, IMT București a reușit o altă premieră, respectiv câștigarea primului proiect european în domeniul tehnologiei informației (IST) coordonat de o țară est-europeană. Este vorba de proiectul „MEMSWAVE - Micromachined Circuits for Microwave and Millimeter Wave Applications FP4”, coordonat de către IMT Bucureşti (dr. Alexandru Müller). IMT București i-a avut alături peFORTH Heraklion, Univ. Uppsala, HAS-MFA Budapesta, FBK Trento, CNR-IMM Roma, Univ. „Tor Vergata” Roma, ISP Kiev şi Microsensors Ltd., Kiev.
Pe parcursul derulării proiectului (1998 – 2001), consorțiul a obținut rezultate remarcabile în domeniul circuitelor microprelucrate pentru unde milimetrice pe siliciu şi GaAs, care au reprezentat realizări de ultimă oră în domeniu. Proiectul a fost nominalizat printre cei 10 finaliști ai premiului Descartes al UE, în 2002, din 108 proiecte competitoare, din toate domeniile cercetării. Acest premiu al Uniunii Europene se acordă pentru cercetări științifice şi tehnologice deosebite, realizate în cooperare internațională.
La 1 ianuarie 2003 a devenit operațional Programul cadru de cercetare 6 (PC6). În acest program cadru, caracterizat la nivel politic de o deschidere importantă către colaborarea cu țările din Europa Centrală și de Est, IMT a coordonat trei proiecte suport care au implicat rețele de organizații din România (ROMNET-ERA), din estul Europei (MINAEAST-NET) și din întreaga Europă (MINOS-EURONET; 18 parteneri). Ultimele două au fost focalizate pe micro-nanotehnologii (respectiv micro-nanosisteme).Pe lângă aceste trei proiecte de coordonare și suport, IMT București a fost implicat și în alte 12 proiecte PC6: rețele de excelență, proiecte legate de formarea de resurse umane și training (Marie Curie), dar și în proiecte de mare anvergură (AMICOM, PATENT, MI-Lab-on-chip și WAPITI, STREP; INTEGRAMplus, IP). Trebuie să remarcăm că aceste participări la proiectele europene s-au înregistrat într-o perioadă în care infrastructura experimentală a institutului era învechită comparativ cu standardele institutelor de profil similar din Europa și din lume. Dar, ca întotdeauna, în trecut, prezent (și sperăm că și în viitor), „diferența” au făcut-o cercetătorii, pasiunea lor pentru cercetare și dorința de afirmare la nivel internațional. Pe parcursul desfășurării PC6, IMT a înregistrat o altă premieră: este vorba despre vizita în institut a Comisarului European pentru Cercetare, Philippe Busquin, pe data de 6 februarie 2004, în urma căreia a rămas mesajul său de „admirație”, înscris în Cartea de Onoare a Institutului.

Aceste proiecte au facilitat – prin obiectivele propuse și prin rezultatele obținute - integrarea în ERA (European Research Area) a organizațiilor de cercetare din România și au contribuit la creșterea vizibilității IMT și a altor organizații performante de cercetare – dezvoltare din România.
Participarea la Programul cadru de cercetare 7 (PC7) al Uniunii Europene a însemnat pentru IMT București un număr mai mare al proiectelor de cercetare în care a fost implicat (16 proiecte, comparativ cu 12 proiecte în PC6). Astfel, în PC7 IMT a coordonat 6,3% dintre proiectele în care a fost implicat. Odată cu creșterea experienței și extinderea capabilităților experimentale, procentul acestora a crescut la 18,2% în timpul participării la programul Orizont 2020; pentru programul aflat în curs de derulare (Orizont Europa) până în acest moment IMT este coordonator pentru 33,3% din totalul proiectelor în care este implicat. La proiectele finanțate din Programele cadru ale UE s-au adăugat proiecte desfășurate în programe europene finanțate în paralel, cum ar fi: programul de mare anvergură JTU ENIAC (Joint Undertaking in Nanoelectronics, parteneriat public privat – participarea în patru proiecte), KDT, SEE, ESA, M.Era Net, MANUNET, Leonardo da Vinci, etc.

Statistici relevante
Pe parcursul Programelor cadru 6 și 7, a programelor Orizont 2020 și Orizont Europa, IMT București a participat într-un număr de 47 de proiecte, iar contribuția netă a UE (la data semnării granturilor) are valoarea de 12,585,719 EUR. Numărul de organizații cu care IMT a colaborat pe parcursul implementării acestor proiecte este de 409, iar cu 71 dintre acestea au fost cel puțin două colaborări. De precizat că, la acest moment, IMT are în implementare un număr de 12 proiecte Orizont Europa (cu un buget total de peste 6 mil EURO), la care se adaugă cele trei proiecte finanțate prin Fondul European de Apărare (EDF) (https://www.imt.ro/news/mw_2023/IMT%20Bucuresti_MW_Martie%202023.pdf).
Anul 2024 este legat de o altă premieră pentru IMT București, respectiv câștigarea de către dr. Adrian Dinescu, director general al IMT București, a unui proiect ERC („European Research Council”), proiect a cărui implementare va începe în luna septembrie a.c. Proiectele câștigate în perioada 2007 – 2023 (PC7, Orizont Europa, Orizont 2020) au fost distribuite pe un număr de șapte tematici (Excellent Science, Cooperation, Capacities, Global Challenges and European Industrial Competitiveness, Widening Participation and Strengthening the European Research Area, Industrial Leadership, Innovative Europe). Este de remarcat că valoarea proiectelor câștigate în tematica „Excellence Science” reprezintă 38% din valoarea totală a proiectelor câștigate în această perioadă; pe locul doi în acest clasament (cu 20%) urmează tematica „Cooperation”. Aceste rezultate spun foarte mult despre capacitatea cercetătorilor din IMT București de a desfășura activități de cercetare-dezvoltare și inovare, la cel mai înalt nivel, în colaborare cu instituții de cercetare - dezvoltare și economice din întreaga lume, contribuind în modul cel mai direct și convingător la procesul de integrare al cercetării românești în Spațiul European al Cercetării („European Research Area”, ERA).

Câteva proiecte de anvergură finanțate în Horizon Europe și coordonate de IMT
♦ „NerveRepack - Intelligent neural system for bidirectional connection with exoprostheses and exoskeletons” https://www.nerverepack.eu/ (Project number 101112347; Call: HORIZON-KDT-JU-2022-2-RIA)
Proiectul NerveRepack, coordonat de către dr. Carmen Moldovan, dezvoltă noi generații de dispozitive implantabile care comunică bidirecțional cu dispozitive externe ajutătoare (proteze), ceea ce va duce la schimbarea paradigmei asistenței pentru persoanele cu dizabilități și va avea un important impact social, economic, medical și tehnologic.
Consorțiul NerveRepack, finanțat prin programul Key Digital Technologies Joint Undertaking (KDT-JU), cuprinde 27 de parteneri, importante institute de cercetare europene, companii publice și private și universități cu renume - cu expertiză semnificativă în cercetarea și inovarea biomedicală, din 10 țări europene. Valoarea proiectului 5 379 981,82 Euro. Durata proiectului: 48 luni (01/061 iunie 2023- 1 iunie 2027 (http://www.marketwatch.ro/articol/18260/IMT_Bucuresti_conduce_un_nou_proiect_european_de_avangarda_Dr_Carmen_Moldovan_NerveRepack_va_introduce_o_noua_paradigma_in_domeniul_dispozitivelor_implantabile_si_a_elementelor_robotice/)

♦ „Networking center for excellence in nanoelectronic devices for air monitoring” https://net4air.eu/ (Project number:101079455; Call: HORIZON-WIDERA-2021-ACCESS-03; Typeof Action: HORIZON-CSA)
Proiectul Net4Air, coordonat de către dr. Carmen Moldovan, este o Acțiune de Coordonare și Suport finanțată de către Comisia Europeană în cadrul programului Twinning. Programul Twinning urmărește să îmbunătățească activitățile de colaborare între instituțiile de cercetare din țările emergente și omologii de top la nivelul UE, pentru a crește capacitățile de cercetare ale instituției gazdă, precum și expertiza de cercetare a personalului său. În cadrul Net4Air va fi desfășurat un proiect de cercetare exploratorie, care urmărește dezvoltarea unei platforme de monitorizare a aerului, purtabile/portabile, bazată pe nanoelectronică. Valoarea proiectului este de 1 423 825 Euro. Durata proiectului: 36 luni, 1 ianuarie 2023- 31 decembrie 2025. (http://www.marketwatch.ro/articol/18038/IMT_Bucuresti_va_coordona_un_proiect_european_de_monitorizare_a_calitatii_aerului_prin_intermediul_nanoelectronicii/)

♦ Understanding and Engineering Resistive Switching towards Robust Neuromorphic Systems (Project number 101078843; Call: ERC-2022-STG))
Proiectul RobustNanonet este coordonat de către dr. Adrian Dinescu; valoarea proiectului este de 2 446 250 Euro. Durata proiectului: 60 luni (1septembrie 2024 - 31 august 2029).
Granturile Consiliului European pentru Cercetare (ERC) sunt disponibile pentru a sprijini cercetătorii în realizarea proiectelor de cercetare la frontieră. Consiliul European pentru Cercetare (ERC) este o inițiativă europeană de finanțare, destinată sprijinirii celor mai buni oameni de știință, ingineri și cercetători din Europa. Mandatul său este de a încuraja cercetarea de cea mai bună calitate din Europa prin finanțare competitivă și de a susține cercetarea de frontieră inițiată de cercetători în toate domeniile cercetării, pe baza excelenței științifice. Grantul de inițiere ERC susține liderii promițători din cercetare care sunt pe cale să înființeze sau să consolideze o echipă de cercetare adecvată și să înceapă cercetarea independentă în Europa. Schema vizează cercetători promițători care au potențial dovedit de a deveni cercetători lideri independenți în domeniul cercetării. Acesta va sprijini crearea de noi echipe de cercetare și va consolida și altele care au fost create recent.

Recunoaștere internațională și națională
Prima recunoaștere publică a performanței IMT București în privința atragerii de fonduri europene de cercetare este legată de „Raportul asupra competitivității UE”, publicat de Comisia Europeană la 10 iunie 2011. Despre acest lucru, academicianul Dan Dascălu (fost director general al IMT București) scria (https://www.imt.ro/retro20/): „Din anexa dedicată României se vede faptul căIMT are cea mai bună performanță în atragerea de fonduri din PC7 dintre toate institutele naționale din România.Fapt este că participarea la PC6 și PC7 constituieuna din cele mai remarcabile reușite ale institutului. Implicarea în cooperarea europeană a cercetătorilor din diverse generații le-a adus un plus de experiență și încredere în propriile forțe. Stimulentele materiale și-au jucat și ele rolul. Imaginea institutului pe plan intern și extern a avut și ea de câștigat. IMT și-a adus o anumită contribuție la plasarea României pe harta științifică a Europei (o țară care a devenit „frecventabilă”…)”. Doi ani mai târziu (2013), „Agenda Digitală” a Comisiei Europene plasa IMT, în același context, drept cel mai bun institut din România în domeniul Științei și Tehnologiei Informației, dezvăluind și faptul că participarea IMT a fost focalizată pe domeniul micro- şi nanosistemelor.
Ani mai târziu (27 februarie 2024), IMT București este premiat în cadrul Galei Cercetării Românești – eveniment organizat de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării la Opera Română din București – cu Premiul Special „Pentru cele mai multe fonduri atrase din programele europene de către un institut național de cercetare – dezvoltare”. Unpremiu care recunoaște performanța instituțională și care, în același timp, obligă pentru viitor. O performanță care a fost atinsă prin dedicația și calitatea cercetătorilor și specialiștilor din Institut, care au beneficiat de tot sprijinul instituțional necesar, atât la nivelul conducerii IMT, cât și din partea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.