Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Oportunități lărgite de finanțare europeană pentru ecosistemul de cercetare și inovare din România

19 Martie 2024



Evenimentul „Oportunități pentru cercetarea românească” organizat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) pe data de 7 martie a adus în centrul atenției aspecte extrem de relevante legate de pilonul Widening al Orizont Europa, programul-cadru de finanțare a cercetării și inovării în Uniunea Europeană (UE). Componenta Widening își propune să susțină creșterea ratei de participare și de succes la programul Orizont Europa pentru țările cu performanțe reduse în domeniul cercetării și inovării, sub media țărilor UE, mobilizând în acest sens fonduri de 4 miliarde de euro destinate reducerii decalajelor existente în raport cu liderii din spațiul european de cercetare. La dezbatere au participat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Iliana Ivanova, comisar european pentru Inovație, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, alături de Dan Nica, deputat european, raportor al Parlamentului European pentru programul Orizont Europa. Evenimentul a atras o audiență amplă din partea comunității de cercetare și inovare din România și a beneficiat de prezența lui Manuel Aleixo, expert al Comisiei Europene responsabil de pilonul Widening, care a oferit o serie de detalii și clarificări utile pentru accesarea fondurilor disponibile în cadrul acestui mecanism.



În deschiderea evenimentului, ministrul Bogdan Ivan a subliniat oportunitatea reprezentată de accesarea sporită a fondurilor europene pentru inițiativele românești de cercetare și inovare, ca parte a efortului de a atrage deopotrivă finanțare publică și privată astfel încât țara noastră să aloce echivalentul a cel puțin 1% din PIB pentru cercetare.
„Modernizarea României este un efort comun al mediului academic, al sectorului public și al mediului privat și asociativ. Am adus astăzi toți acești stakeholderi împreună, pentru prima dată, la o discuție aplicată despre oportunitățile substanțiale de finanțare a cercetării românești. 4 miliarde de euro sunt prevăzute doar pentru componenta Widening din programul-cadru Orizont Europa, iar România este beneficiar direct, în calitate de stat inovator emergent”, a declarat ministrul.
Pentru a veni în întâmpinarea mecanismelor de finanțare puse în practică pe plan european, Bogdan Ivan a enumerat câteva dintre acțiunile recente asumate la nivel guvernamental, inclusiv adoptarea în decembrie 2023 a legii parteneriatului public-privat într-o formă nouă, mai accesibilă, adaptată nevoilor actuale. „În ultimele șase luni, prin programe anuale sau multi-anuale, ministerul a deschis competiții care totalizează 5 miliarde de lei, competiții la care sunt eligibile atât institutele de cercetare, cât și asocierile de institute și universități, dar și asocierile dintre sistemul public și cel privat.”
De asemenea, ministrul a menționat strategiile naționale aflate în diverse stadii de evoluție, privitoare la domenii de mare interes precum inteligența artificială, Quantum sau Metaverse. „Iar anul trecut, în decembrie, am intrat în rețeaua europeană de Blockchain.” Amintind de ediția din acest an a Galei Cercetării Românești, care a acordat premii însumând 3,3 milioane de lei pentru proiecte inovatoare de știință și tehnologie, Bogdan Ivan a reafirmat obiectivul de a asigura pentru România o poziție de top între primele 10 țări europene pe anumite sectoare de înaltă specializare, transformând țara noastră într-un hub regional pentru tehnologii emergente.

Dezvoltarea tehnologiilor emergente, un drum sigur de urmat
Perspectiva europeană în demersul de cercetare și inovare ține cont în egală măsură de contextul larg și de specificul local, după cum a declarat comisarul european pentru Inovație, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Iliana Ivanova: „Într-un peisaj competitiv la nivel global, Uniunea Europeană nu are altă alternativă decât să-și consolideze capacitățile. Performanța României în cadrul Orizont Europa crește constant, iar în general statele Widening au făcut progrese incontestabile în ultimii ani. Este crucial să atragem cercetătorii de mâine, iar pentru asta încurajez ecosistemul de cercetare din România să folosească skill-urile și expertiza unice de care dispune în dezvoltarea tehnologiilor emergente.”
Iliana Ivanova a apreciat angajamentul României pentru reforme ambițioase, demonstrat prin progresele înregistrate în utilizarea instrumentelor europene de finanțare, cum sunt fondurile structurale și facilitățile de redresare și reziliență, însă a subliniat nevoia însușirii unui cadru de gândire mai amplu în modul în care este abordată inovația: „Să ținem minte și că inovația înseamnă mai mult decât dezvoltarea unor noi tehnologii: înseamnă în egală măsură furnizarea unor noi servicii și procese, a unor noi modele de business, inclusiv în sectoare mai tradiționale ale economiei, precum agricultura, prelucrarea materialelor, transporturile. Și sunt multe exemple strălucite de succes.”
Unul dintre exemplele oferite de comisarul european este proiectul CapaCITIES, coordonat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), care sprijină autoritățile naționale în stabilirea structurilor de guvernanță și identificarea măsurilor adecvate pentru atingerea neutralității climatice urbane. Proiectul este implementat de un consorțiu format din peste 60 de organizații din 15 țări europene care se racordează astfel la misiunea UE de a avea 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere climatic până în 2030.
„Prosperitatea viitorului nostru trebuie să se bazeze pe o fundație cât mai cuprinzătoare de talent european”, a concluzionat Iliana Ivanova, „iar invitația pentru România este de a merge mai departe și de a fructifica pe deplin potențialul său amplu, în special în zonele în care sunt dezvoltate abilități și expertize unice, cum este sectorul digital, inteligența artificială.”

Mecanismul hop-on, în favoarea organizațiilor românești de cercetare
Pe baza experienței vaste în calitate de raportor al Parlamentului European pentru programul-cadru Orizont Europa, deputatul european Dan Nica a oferit o radiografie a acțiunilor și intervențiilor menite să reducă disparitățile și decalajele din finanțarea inițiativelor de cercetare și inovare. „Cercetarea românească este la fel de importantă și la București, și la Bruxelles, și în orice capitală europeană. Componenta Widening este fundamentală în eforturile noastre la nivel național. Pentru consolidarea excelenței în cercetare, am introdus și mecanismul hop-on care facilitează intrarea în consorții a organizațiilor de cercetare din România alături de organizațiile cu o bogată experiență din toată Europa. Astfel, România beneficiază de expertiza celor mai avansate state europene în cercetare.” Conform procedurilor mecanismului hop-on, entitățile din țările Widening pot să intre în proiecte europene de amploare din cadrul Orizont Europa fără să aibă un impact asupra bugetului alocat inițial, deoarece beneficiază de o finanțare distinctă care le susține activitățile: circa 90% din sumă este folosită exclusiv de entitatea Widening și doar restul poate fi utilizat pentru alte cheltuieli comune ale proiectului inițial.
Dan Nica a adăugat și alte inițiative destinate să echilibreze balanța între beneficiarii finanțărilor europene din Orizont Europa, cum este cazul conceptului de remunerație „la muncă egală, plată egală”, dar și eforturile depuse pentru a asigura mai multă transparență pentru modul în care se desfășoară apelurile de proiecte, de la asumarea unor proceduri obiective de evaluare („blind evaluation”) până la deschiderea interfeței de comunicare: „un instrument informatic de acces la aceste informații nu trebuie să fie o chestiune super sofisticată; să știi în timp util informațiile relevante, când e deschis un apel de proiecte, care sunt condițiile de participare, care e bugetul, cerințele minime obligatorii.”
În contextul în care următorul program-cadru dedicat cercetării și inovării la nivel european va porni de la rezultatele înregistrate de Orizont Europa, Dan Nica a subliniat că succesul mecanismului Widening va fi unul dintre factorii cu o influență notabilă asupra discuțiilor care vor conduce la elaborarea unei noi strategii în acest domeniu.

Oportunități de finanțare, pe platforma SEDIA
La rândul său, Manuel Aleixo, expertul Comisiei Europene responsabil de pilonul Widening, a trecut în revistă instrumentele multiple aflate sub umbrela acestei structuri de finanțare, de la înființarea unor Centre de Excelență (de pildă, proiectul Gate – BiG Data for SmarT SociEty – din Bulgaria, care asociază efortul local de cercetare cu o entitate din Suedia) până la inițiative de „twinning” (cum este ELABCHROM, laboratorul înființat de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu împreună cu instituții din Finlanda și Franța) sau mai bine cunoscutul statut ERA Chair, care își propune să atragă cercetători de top, capabili să mobilizeze energiile unor echipe de cercetare de elită. Nu în ultimul rând, Manuel Aleixo a reamintit că există mai multe oportunități de finanțare prin pilonul Widening programate în decursul acestui an, afișate în detaliu pe platforma SEDIA (Single Electronic Data Interchange Area) a Comisiei Europene.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite