Revista >> Aprilie 2024 [Nr. 263] >> Contraeditorial

O agendă digitală a României 2030 ruptă pe la colțuri

Cristian Pavel

17 Aprilie 2024

În contextul actual, măcinat de lupte și bâlbâieli electorale, cu războiul în bătătură, cu un deficit bugetar care amenință să sară de 6% la final de an, cu cea mai mare inflație din UE și cu cea mai mare rată medie a dobânzii la împrumuturile externe pe termen lung, guvernanții noștri se vorbesc puțin, aproape deloc despre viitorul prosper, bazat pe digitalizarea accelerată a României.

E drept, nici în Europa lucrurile nu stau roz. Dar chiar și lipsită de lideri marcanți, zduncinată de dizididențe supărătoare (cazurile Ungariei, Austriei și Slovaciei sunt notorii) și chiar de scandaluri la vârf (vezi investigarea Ursulei von der Layen), de provocări de ordin militar și de alegeri, UE are obiective salutare.

Concret, Uniunea Europeană demonstrează, cel puțin pe hârtie, planuri și provocări notabile, dornind să-și pregătească întreprinderile și cetățenii pentru un viitor digital sustenabil și mai prosper. Așa a apărut Deceniul Digital 2030, programul de politică privind țintele și obiective concrete ale statelor membre pentru 2030, care orientează transformarea digitală a Europei.

Primul raport privind stadiul evoluției deceniului digital, publicat de Comisia Europeană în septembrie 2023, a făcut bilanțul progreselor înregistrate de Uniune în direcția unei transformări digitale reușite. Respectivul raport a subliniat necesitatea de a accelera și de a aprofunda eforturile colective, inclusiv prin măsuri de politică și investiții în tehnologii, competențe și infrastructuri digitale.

Pe această bază, raportul include recomandări concrete adresate statelor membre înainte de adoptarea foilor lor de parcurs strategice naționale și pentru ajustările viitoare ale acestora.

Cele patru puncte cardinale ale programului și monitorizării din partea UE relevă ambiții mari, mobilizatoare. Forul călăuzitor de pe bătrânul continent are în vedere următoarele:
La capitoul „competențe” ale cetățenilor UE, se dorește ca până la finalul anului 2030 să existe circa 20 de milioane specialști IT&C angrenați și abilități digitale de bază pentru minimum 80% din populația Uniunii.
În privința transformării digitale a întreprinderilor, se are în vedere adoptarea tehnologiilor, 75% din întreprinderile din UE urmând să utilizeze cloud computing/IA/Big Data, 90 % din IMM-uri trebuind să atingă cel puțin un nivel de bază în materie de intensitate digitală.

La capitolul conectivitate, se are în vedere accelerarea dezvoltării infrastructurii în bandă largă de mare viteză, adică coexiuni Gigabit pentru toți și dublarea cotei deținute de UE în producția mondială de semiconductori de ultimă generație.
Cu privire la date, se au în vedere servicii edge și cloud, 10 000 de noduri de rețea cu un grad ridicat de siguranță și neutre din punct de vedere climatic, precum și primul calculator cu accelerație cuantică.
Nu în ultimul rând, se dorește o digitalizare susținută a serviciilor publice 100% online, servicii de e-sănătate (100 % din cetățeni cu acces la dosarele proprii medicale online) și Identitate digitală (100% din cetățeni cu acces la identificare electronică).

Cum stă România în aceste privințe, potrivit Raportului Deceniul Digital 2030?
Conectivitatea este domeniul în care România punctează cel mai bine, îndeplinind una dintre premisele unei transformări digitale de succes. 96% din gospodăriile românești au deja acces la rețele Gigabit/FTTP, ceea ce este mult peste media UE (73% pentru acoperirea VHCN și 56% pentru acoperirea FTTP). Cu toate acestea, acoperirea 5G este de 27%, mult sub media UE de 80%.

În ceea ce privește targetul pe semiconductori, România aduce o contribuție semnificativă, prin PNRR, prin publicareaGhidului de contractarePIIEC ME/CT, microelectronică,pentrutrei participanți direcți, activi în dispozitive și senzori pentru aplicații auto, aerospațială/apărare și biomedicale. România este, de asemenea, implicată în inițiativa EuroQCI de a construi o infrastructură pan-europeană de comunicații cuantice.

Digitalizarea afacerilor rămâne o provocare majoră în România. Adoptarea tehnologiilor avansate, precum serviciile de cloud computing, inteligența artificială și Big Data a rămas semnificativ sub media UE. Diferența față de media UE este puțin mai mică pentru IMM-urile cu cel puțin un nivel de bază de intensitate digital (indicator care vizează gradul de utilizare a soluțiilor IT&C și a comerțului electronic) la 53%, comparativ cu media UE de 69% în 2022.