Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

PNRR – un pod prea îndepărtat?

16 Mai 2024



Când s-a vorbit public răspicat românilor despre anvergura și beneficiile Planului Național de Redresare și Reziliență, binecunoscutul PNNR, am spus că, da, ne-a pus Dumezeu mâna în cap. Asta dacă ar fi exisat un cap limpede și clarvăzător, care să stea bine pe umeri și să conștientizeze, dincolo de ambiții, fricțiuni și varii interese, ce șansă istorică areîn față România. Pentru o mai bună înțelegere a provocărilor și parcursului PNRR, nu strică o scurtă recapitulare.
În 2021, după ravagiile fără precedent făcute de pandemia deCOVID-19, Uniunea Europeană și-a suflecat mânecile șiadecis să pună la punct un plan general care să sprijine strategia #NextGenerationEU (#UrmătoareaGenerațieUE), propunând țărilor membre Facilitatea de recuperare și reziliență(RRF), un instrument defalcat pe națiuni de recuperare temporară, în valoare de peste 672 miliarde de euro. Rațiuneaacestui program unic în istoria construcției europeneafost repararea daunelor economice și sociale imediate cauzatede pandemia de coronavirus și decizia deaface Europapost-COVID-19 mai ecologică, mai digitală, mairezistentă și mai potrivită pentru provocările actuale șiviitoare.
Evident, pentru a primi fondurile stipulate în cadrul mecanismului de redresare și reziliență, statelor membre li s-a impus să pregătească planuri de redresare și reziliență care să prezinte modul în care se vor investi fondurile.
Cu chiu, cu vai și nesfârșite emoții, România a prezentat Comisiei Europene un Plan Național la începutul lunii iunie 2021. Mesajul de esență a ajuns greu sau deloc la marele public: acela că respectivul Plan nu este al unui guvern, ci al cetățenilor, că reprezintă o șansă unică pentru creșterea și plasarea României între statele moderne ale Europei.Că este singurul proiect national apolitic, de anvergură, ce vizează reforme și investiții reale, ce conține un calendar, ținte, indicatori, buget detaliat, grafic de derulare, toate create în dialog cu experții tehnici ai Comisiei Europene și aprobate de către Comisia Europeană.
Planul împărțit în 30 de capitole, cu cele 16 componente ale sale, prevede o alocare de 28,5 miliarde de euro pe seama a 507 jaloane și ținte legate de reformele și investițiile asumate. Un pachet robust de 107 investiții și mai mult de 50 de reforme ar trebui să contribuie la modernizarea drumurilor, şcolilor şi spitalelor, la digitalizarea administraţiei publice şi locale, dar şi pentru a produce energie verde, producând un impact major în viața tuturor românilor.
Parcursul PNRR se dovedește însă dramatic pentru România. La mijloc de mai 2024, din întreaga alocare de 28,5 miliarde euro, România a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică 31% din total, în condițiile în care ceasul ticăie și timpul rămas până la finalul implementării a ajuns la 2 ani și 7 luni.
Potrivit celui mai recent „buletin de sănătate PNRR” (nr.9/2024), la jumătatea perioadei de implementare, guvernul a pus Planul Național de Redresare și Reziliență pe o traiectorie de coliziune cu termenul limită pentru încheierea investițiilor.
„Cele mai mari investiții din PNRR, autostrăzi, spitale, școli, se află într-un risc ridicat de a nu fi gata până în partea a doua a anului 2026, atunci când ar trebui depusă ultima cerere de plată, potrivit regulamentului. Prima parte a perioadei de implementare a PNRR a fost pusă sub semnul tuturor întârzierilor posibile: întârzieri la îndeplinirea jaloanelor, la pregătirea și depunerea cererilor de plată, întârzieri la primirea banilor, întârzieri de demararea și respectarea calendarului investițiilor. Aceste întârzieri, dacă nu vor fi recuperate, se vor lovi într-un final de zidul termenului limită al PNRR”, se arată în respectivul buletin.
În mod îngrijorător, 2023 a fost anul fără nici un eurocent încasat din alocarea anuală a PNRR. Concret, din cele 5,5 miliarde de euro pe care le puteam încasa anul trecut, România nu a văzut nimic, dacă realizăm că cele 2,7 de miliarde primite în octombrie 2023 au fost aferente Cererii nr. 2 din 2022.
O altă întârziere care a afectat fluxul de fonduri încasate a fost cea cu care s-a realizat negocierea pentru modificarea PNRR (prevăzută în regulament) și adăugarea noii Componente REPowerEU. Chiar și cu Planul modificat, cea de-a 3-a cerere de plată, depusă de România pe 15 decembrie 2023, nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană, deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie. De ce? Pentru că există întârzieri pe fondul incapacității guvernului și instituțiilor conexe de a se conforma volumului de reforme asumat, pentru că o serie de jaloane sunt iarăși neîndeplinite conform angajamentelor asumate și reasumate!
De altfel, Comisia Europeană a criticat deschis în cadrul unei vizite oficiale la București din martie 2024 întârzierile înregistrate de România în implementarea reformelor asumate prin PNRR și a emis avertismente că pe plan fiscal țara „merge în direcția greșită”.
Cu prilejul recentei vizite, Celine Gauer, responsabil pentru gestionarea PNRR la nivel european, a subliniat că „cererea de plată cu numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm. Multe activităţi sunt întârziate, multe investiţii nici n-au început în mod real, iar 29 de luni reprezintă o perioadă foarte scurtă pentru a finaliza totul”. Gauer a mai avertizat că orice cerere de plată care nu a fost trimisă, orice etapă care nu a fost atinsă până în august 2026 nu va mai fi plătită.
Extrem de tristă, dacă nu revoltătoare, este nu atât întîzierea până aproape de compromitere a finanțărilor respective din lipsă de proiecte și competență, ci felul senin în care guvernul minimizează neajunsurile, răspunzând prin vocea ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, cu o uimitoare detașare, că „situația României e comparabilă cu cea a altor țări europene” și că „România este în media Uniunii Europene”.
Să ne înțelegem: acum nu e timp de proiecte care să schimbe la față România. Acum suntem în campanie electorală, lipim afișe, mergem la chermeze, ne împrumutăm din greu pentru a gâdila votanții. Nu e vreme nici de dat din gură despre PNRR, un pod care ar duce țara spre progres, unul precum cel din cartea și filmul omonim, prea îndepărtat…



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite