Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Progrese și provocări: Performanța României în Cercetare, Inovare și Dezvoltare în Contextul UE 2024

19 Iulie 2024



La sfârșitul lunii iunie, Comisia Europeană a lansat ediția din 2024 a raportului privind performanța în știință, cercetare și inovare (SRIP). Această nouă ediție oferă o privire de ansamblu detaliată asupra modului în care Europa evoluează în domeniile științei, cercetării și inovării, analizând factorii esențiali care influențează aceste performanțe. Raportul subliniază rolul crucial al cercetării și inovării (R&I) în creșterea competitivității, durabilității mediului și îmbunătățirii calității vieții, oferind o analiză bogată în date și o explorare aprofundată a problemelor politice actuale.

Performanța în inovare a Uniunii Europene continuă să se îmbunătățească constant, înregistrând o creștere de 10% din 2017 și de 0,5% între 2023 și 2024. Conform raportului, majoritatea statelor membre ale UE și-au îmbunătățit performanța în domeniul inovației, deși ritmul de creștere variază considerabil între acestea.

9 puncte cheie ale raportului
1.Investiții pentru cercetare și dezvoltare: În ultimele două decenii UE și-a crescut constant investițiile în cercetare și dezvoltare (C&D). În ciuda acestor eforturi, intensitatea cercetării și dezvoltării la nivelul UE (cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB) rămâne mai scăzută în comparație cu concurenții mondiali de top precum Statele Unite și China. Pentru a reduce acest decalaj UE trebuie nu numai să-și sporească investițiile în cercetare și dezvoltare, ci și să se asigure că aceste fonduri sunt utilizate în mod eficient pentru a stimula inovarea și progresul tehnologic.

2.Performanța științifică: UE este al doilea cel mai mare producător de publicații științifice la nivel mondial, ceea ce indică o bază solidă de cercetare. Calitatea acestor publicații este de asemenea ridicată, cu o prezență semnificativă în reviste de mare impact. Cu toate acestea, cota mondiala de articole științifice publicate de UE a scăzut cu 6%, de la 24% in 2010 la 18% in 2022, in timp ce China a crescut cu 10% in acest interval de timp.

3.Universități de top: UE se mândrește cu un număr considerabil de 49 universități în primele 200 QS World University Rankings din 2024, urmata de SUA cu 42 de universități si UK cu 27 de universități. China are o reprezentare mai slabă în acest clasament, cu doar 8 universități. Aceste universități de top sunt esențiale în stimularea cercetării, inovației și atragerea de talente globale, ceea ce consolidează și mai mult capacitățile științifice ale UE.

4.Lacune tehnologice și de finanțare: UE rămâne în urmă față de SUA și China în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială (AI), Internetul lucrurilor (IoT), securitatea cibernetică și cloud computing. Performanța UE în ce privește numărul de publicații despre utilizarea AI în știință a crescut în ultimele 2 decenii, dar rămâne în urmă principalilor săi competitori (SUA și China). Decalajul de finanțare este evident în numărul mai mic de start-up-uri și companii inovatoare finanțate în UE, comparativ cu ceilalți jucători importanți la nivel mondial, avand in vedere că SUA și China finanțează mai multe start-up-uri decât UE. Această disparitate afectează capacitatea UE de a comercializa cercetarea și de a scala soluții inovatoare. Potrivit datelor din noiembrie 2023, SUA au de 8 ori mai mulți unicorni decât UE, respectiv 724 versus 89, iar China de 3 ori mai mulți – 287.

5.Diviziunea inovației: Există o diferență semnificativă în ceea ce privește performanța inovației în cadrul UE, Europa de Nord și Centrală depășind Europa de Sud și de Est. Abordarea acestei diviziuni necesită politici și investiții direcționate pentru a sprijini regiunile cu performanțe slabe, încurajând un ecosistem de inovare mai echilibrat și mai favorabil incluziunii în UE.

6.Energie verde și energie curată: UE este lider global în energie verde și tehnologii de energie curată, reflectând angajamentul său față de durabilitate și protecție a mediului.
7.Diferența de gen în STEM: Între 2014 și 2021 a existat o creștere a numărului de bărbați și femei absolvenți în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Pentru bărbați - de la 24 la 29 de absolvenți la 1000 de locuitori în perioada 2014-2021 (2,4% până la 2,9%), in timp ce pentru femei - de la 12 la 15 absolvenți la 1000 de locuitori în perioada 2014-2021 (1,2% până la 1,5%). În ciuda acestui progres, bărbații depășesc în continuare femeile în carierele STEM.

8.Forța de muncă in cercetare: UE are a doua cea mai mare forță de muncă în cercetare la nivel global, după China, cu o cota de 18.3% din numărul de cercetători la nivel mondial. Acest aspect este important pentru stimularea cercetării și a inovației, deoarece o forță de muncă mare și calificată în cercetare contribuie la producția științifică a UE, la progresele tehnologice și la competitivitatea generală pe piața globală.

9.Investiții în apărare: În 2022, UE a investit 61 de miliarde euro în apărare, din care 16% pentru cercetare, dezvoltare și tehnologie. Această investiție este importantă pentru îmbunătățirea capacităților de apărare ale UE, încurajarea inovației tehnologice în sectorul apărării și asigurarea securității și stabilității în regiune.



Performanța României
Performanța României în știință, cercetare și inovare, așa cum este evidențiată în raportul SRIP 2024, prezintă câteva puncte forte și provocări.
• Cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare: Investiția României în cercetare și dezvoltare (C&D) rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și semnificativ sub media UE. România continuă să se confrunte cu provocări în creșterea cheltuielilor sale de cercetare și dezvoltare, ceea ce îi împiedică capacitatea de a îmbunătăți capacitățile științifice și tehnologice. În ciuda eforturilor politice de a stimula activitățile de cercetare și dezvoltare, România încă se luptă să atingă ținta UE de 3% din PIB pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare. Acest lucru se reflectă în intensitatea activităților de cercetare și dezvoltare, care este sub media UE. Această investiție scăzută afectează capacitatea țării de a ține pasul cu membrii UE mai inovatori.
• Performanță științifică și publicații: Performanța științifică a României arată un progres moderat. România a înregistrat îmbunătățiri în performanța științifică, cu un număr tot mai mare de publicații științifice, însă sub 10% din cota globală. Romania a reușit să-și îmbunătățească producția în ceea ce privește publicațiile științifice, dar încă rămâne în urma multor state membre ale UE în cercetarea de mare impact. Numărul publicațiilor românești din reviste de top rămâne relativ scăzut, reflectând nevoia de sprijin și finanțare mai substanțială pentru inițiative de cercetare de înaltă calitate. De asemenea, ponderea țării în publicațiile cele mai citate rămâne relativ scăzută. Acest lucru indică un mediu de cercetare în creștere, dar în curs de maturizare, care necesită îmbunătățiri suplimentare în ce privește calitatea și impactul global.
• Inovare și Dezvoltare Tehnologică: Peisajul inovației din România este caracterizat de un decalaj semnificativ față de țările lider ale UE. Activitățile de inovare din România sunt în creștere, dar nu sunt încă suficiente pentru a concura cu economiile mai avansate ale UE. România are un număr limitat de firme și startup-uri de înaltă tehnologie, iar ecosistemul de inovare are nevoie de dezvoltare în continuare. Provocări precum lipsa capitalului de risc și sprijinul pentru startup-uri inhibă comercializarea rezultatelor cercetării și progresele tehnologice. Țara se confruntă cu provocări în promovarea unui mediu propice startup-urilor de înaltă tehnologie și centrelor de inovare. În ciuda acestor provocări, există semne de progres treptat, în special în sectoare specifice, cum ar fi TIC.
• Colaborare și integrare: România este un participant activ la programele de cercetare ale UE, inclusiv Orizont 2020 și Orizont Europa. Cu toate acestea, amploarea colaborărilor sale internaționale și mobilitatea cercetătorilor necesită îmbunătățiri suplimentare pentru a se integra mai eficient în comunitatea globală de cercetare. Consolidarea parteneriatelor cu instituții de cercetare de top și încurajarea colaborărilor transfrontaliere sunt esențiale pentru îmbunătățirea impactului științific și a capacității de inovare a României.
• Educație și forță de muncă: Numărul absolvenților în domeniile știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) din România a crescut, ceea ce este un indicator pozitiv pentru potențialul de inovare viitor. Cu toate acestea, este nevoie de o mai bună aliniere între rezultatele educaționale și cerințele industriei pentru a valorifica pe deplin acest potențial. Din păcate, România se confruntă cu un exod semnificativ de creiere, cu mulți cercetători și oameni de știință cu înaltă calificare care caută oportunități în străinătate. Eforturile de a îmbunătăți condițiile de muncă, de a oferi salarii competitive și de a oferi oportunități de dezvoltare a carierei în țară sunt cruciale pentru reținerea talentelor.
• Performanța sectorială în cercetare și dezvoltare: Activitățile de cercetare și dezvoltare ale țării sunt distribuite inegal pe sectoare. În timp ce unele industrii, cum ar fi tehnologia informației și industria auto, prezintă evoluții promițătoare, alte sectoare rămân în urmă. Este nevoie de o abordare mai echilibrată a investițiilor sectoriale în cercetare și dezvoltare pentru a asigura o creștere cuprinzătoare în toate domeniile economiei.
• Transformarea digitală: România face pași în această direcție, dar rămâne în urma mediei UE în ce privește pregătirea tehnologică. Investițiile în infrastructura digitală, securitatea cibernetică și dezvoltarea competențelor digitale sunt critice și necesită o atenție imediată pentru a sprijini tranziția țării către o economie digitală.
• Dezvoltare durabilă și inovare verde: România are potențialul în inovare ecologică și dezvoltare durabilă. Cu toate acestea, investițiile actuale în tehnologii verzi și surse regenerabile de energie sunt insuficiente. Creșterea finanțării și a sprijinului pentru inițiativele de inovare ecologică poate ajuta România să contribuie la obiectivele Green Deal ale UE și să la atingerea celor de sustenabilitate pe termen lung.
Călătoria României în știință, cercetare și inovare este marcată de îmbunătățiri treptate și provocări persistente. Pentru a avansa mai departe este esențial ca România să-și sporească investițiile în cercetare și dezvoltare, să promoveze un ecosistem de inovare mai robust și să sporească calitatea cercetării științifice. Eforturile de colaborare în cadrul UE vor continua să joace un rol vital în această progresie.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite