Revista >> Iunie - Iulie 2024 [Nr. 265] >> Cercetare & Invatamant superior

BioTECH 2024: o platformă colaborativă în sprijinul dezvoltării biotehnologiei în România

Alexandru Batali

19 Iulie 2024

Societatea Română de Bioinginerie și Biotehnologie (www.srbb.ro), afiliată la Federația Europeană de Biotehnologie (FEB), în parteneriat cu Institutul Național Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București și OMV Petrom S.A. sponsor principal, a organizat pe 20 iunie 2024, în format hybrid, conferința Biotehnology: Inovations and Impacts on Health, Climate Change and Food Security (BioTECH 2024).

Este prima ediţie a unui eveniment care îşi propune să devină de referinţă sub egida Societății Romane de Bioinginerie şi Biotehnologie (SRBB), aflată în plin proces de revitalizare şi afirmare. Condusă în prezent de dr. Manuela Sidoroff, SRBB încearcă să reînnoade şi să consolideze relaţiile cu parteneri internaționali de prim rang. Pe acest palier al colaborărilor premium se află în acest an Centrul Internaţional de Inginerie Genetică şi Biotehnologii (ICGEB) din Trieste, invitatul de seamă al conferinţei de debut. ICGEB este singura organizație interguvernamentală aliniată la Sistemul Națiunilor Unite la care România, împreună cu alte peste 60 de țări din întreaga lume, este membră.

Dr. Manuela Sidoroff, președintele SRBB, a evidențiat importanța ICGEB pe plan mondial: „Când vorbim de biotehnologii, nu putem omite ICGEB, un centru distribuit pe mai multe continente. Laboratoarele sale de cercetare biotehnologică sunt în Italia (Trieste), India (New Delhi) și Africa de Sud (Cape Town). Pentru a înţelege complexitatea temelor abordate, voi evidenţia tematica grupului de cercetare din Trieste: Biotehnologie industrială (producerea de biocombustibili folosind microalge); Biologie și biotehnologie a plantelor (Ingineria genetică a plantelor, dezvoltarea de biofertilizatori ecologici și alte biotehnologii agricole etc.); Boli infecțioase (aplicarea biologiei moleculare moderne pentru a studia bolile virale și parazitare umane pentru a dezvolta mai multe testede diagnostic și strategii de tratament și prevenție); Boli necontagioase (Înțelegereacauzelor bolilor umane la nivel genetic și molecular); Biotehnologie medicală; Cercetare aplicată și dezvoltare de produse în domeniul biotehnologiei. Este important să menționez că ICGEB are un mandat dublu: excelență în cercetarea și formarea științifică și transferul de tehnologie către industrie în domeniul biotehnologiei pentru o dezvoltare globală durabilă. Anul acesta am participat la întrunirea anuală a Consiliul Guvernatorilor ICGEB și am descoperit modele şi mecanisme reuşite de transfer de tehnologie. ICGEB este o instituţie internaţională de succes de la care România şi cercetătorii săi au foarte multe de învăţat.”

La rândul său, dr. Mișu Moscovici, vicepreşedintele SRBB, a explicat mai bine cum acest Centru poate ajuta cercetarea biotehnologică din țara noastră : „ICGEB acordă o suită de facilităţi membrilor săi, de la traininguri până la dezvoltarea de produse bio. De asemenea, având relaţii cu importante companii internaţionale, înlesnește cooperarea dintre entităţile de cercetare şi mediul de business. Cercetătorii români, mai ales cei tineri, pot dobândi cunoştinţe şi învăţa metode de inginerie genetică absolut necesare pentru a dezvolta în ţara noastră domeniul cercetării biotehnologice. Prin inginerie genetică se pot îmbunătăţi performanţele (micro)organsimelor producătoare de substanțe utile, iar cele cu potenţial competitiv ajung să fie transferate pe piaţă şi să aibă valoare economică şi socială”.
Din păcate industria biotehnologică din România, cel puţin în sfera biotehnologiei microbiene, aproape lipseşte în ţara noastră, unde nu se dezvoltă bioproduse de valoare adăugată mare și bioprocese „verzi”, la scară industrială (antibiotice, biomateriale, biostimulatori, biosurfactanți, (bio)sinteză de ingrediente active pentru medicamente esențiale). Există o excepţie, Antibiotice Iași, care produce un singur antibiotic, exportat în SUA şi Canada. În pofida acestei realităţi, dr. Mișu Moscovici consideră că „biotehnologia are potenţialul de a deveni în sine o specializare inteligentă în ţara noastră. Este nevoie să creştem nivelul de colaborare intre institute, centre de cercetare şi universităţi, între ministere şi entităţi decizional-strategice la nivel naţional, iar SRBB încearcă să potenţeze această dinamică. Constatăm că există de mult timp o dispersie a resurselor umane, resurselor financiare, a infrastructurii de cercetare şi a multor proiecte mici care se concurează, şi consider că un program naţional dedicat biotehnologiilor ar putea rezolva acesta problemă. Prin finanţarea de proiecte mari prioritare, întreaga comunitate de cercetare din domeniu ar putea fi angrenată şi genera rezultate valoroase din punct de vedere ştiinţific şi economic, crescând competivitatea ţării noastre într-un domeniu de vârf pe plan mondial.”
BioTECH 2024 are meritul de a aduce în centrul atenţiei biotehnologia, a cărei problematică şi complexitate a fost dezbătută de personalităţile prezente. La eveniment au participat prof. Tudor Prisecaru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, şi prof. Lawrence Banks, director general al ICGEB, alături de reprezentanţi din mediul universitar și din companii, precum şi directori generali, șefi de departamente şi cercetători din institutele naţionale de cercetare.

Prof. Lawrence Banks a prezentat oportunitățile pe care cercetătorii din România şi toţi cei afiliaţi ICGEB le pot avea în urma participării la programele ICGEB. Prof. Tudor Prisecaru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), a abordat în discursul său aspecte relevante legate de „Biotehnologie şi biotehnologii aplicate – Strategii, politici şi specializare inteligenta”. Referindu-se la preocupările MCID în domeniu, prof. Tudor Prisecaru a evidențiat un proiect strategic pentru România, DANUBIUS-RI, o infrastructură pan-europenă de cercetare distribuită și sustenabilă, coordonată de țara noastră, ce va susține cercetarea interdisciplinară de excelență a sistemelor fluvii – mări din Europa și din întreaga lume. „Proiectul îşi propune să creeze cadrul adecvat pentru a răspunde rapid la provocările climatice din aceste sisteme, pentru a crește capacitatea de a găsi soluții la transformările accelerate cu care lumea se confruntă în prezent. Fiind foarte apropiat de nevoile sociale, proiectul este de maxim interes pentru România, el transcede aspectele legate de Dunăre sau mare, vizează întreaga natură din jurul acestor zone și va răspunde unor probleme importante legate de securitatea alimentară. În acest context avem nevoie să aducem în jurul proiectului specialiști și parteneri performanți, capabili să atenueze împreună pericolele climatice şi să diminueze costurilor tehnologice şi economice tot mai mari necesare conservării mediulului în care trăim. Totodată MCID susţine şi participarea la alte proiecte europene şi internaţionale de anvergură, care abordează aspecte vitale legate de Health, Climate Change și Food Security. Din aceste puncte de vedere conferinţa BioTECH 2024 este binevenită, ne ajută să creăm un cadru eficient pentru colaborări valoroase, schimb de cunoştinţe şi expertiză extinse.”

„SRBB încearcă să întărească cercetarea de profil pentru a deveni performantă şi capabilă să transfere rezultatele sale către companii, iar BIOTECH 2024 este un pas necesar în conştientizarea rolului pe care bioingineria şi biotehnologiile îl joacă în lumea contemporană, în zone vitale precum sănătatea, schimbările climatice şi securitatea alimentară, supuse unor noi provocări şi transformări accelerate. Conferinţa este şi un spaţiu de dialog, care pune la dispoziţia participanţilor informaţii utile, care, odată valorificate naţional şi internaţional în diverse grupuri de cercetare din ţară, vor susţine progresul şi afirmarea biotehnologiei în România şi dincolo de graniţe”, a concluzionat dr. Mișu Moscovici.
Conferința s-a desfășurat în sala senatului a Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnică București. Pe site-ul conferinţei (https://conference.srbb.ro)pot fi consultate rezumatele prezentărilor (https://conference.srbb.ro/presentations/), axate pe următoarele tematici principale: Biotehnologii agricole și alimentare; Bioinginerie și bioprocesare în biologie și medicină; Biotehnologii în obținerea de materiale avansate; Biotehnologii de mediu.

Societatea Română de Bioinginerie și Biotehnologie (SRBB)
Înființată pe data de 31 octombrie 1990 în Institutul Politehnic, SRBB este o organizație științifică, profesională, nepatrimonială, apolitică, cu personalitate juridică, ai cărei membri provin din institute de cercetare, facultăți și companii atât din domeniul bioingineriei și biotehnologiei, cât și din domenii conexe, promovând competența și excelență în bioinginerie și biotehnologie, comportamentul etic, pentru o dezvoltare economică durabilă a societății românești.
SRBB își propune promovarea utilizării sigure, durabile și benefice a cercetării fundamentale și a inovației în bioinginerie și biotehnologie. De asemenea, oferă un forum pentru cooperarea interdisciplinară și internațională.
Societatea Română de Bioinginerie și Biotehnologie este afiliată din 1993 la Federația Europeană de Biotehnologie, o federație non-profit de companii de biotehnologie, instituții academice și profesioniști individuali care promovează cercetarea și inovarea în științele vieții.