UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
Cloudul guvernamental, un os de pește în gâtul guvernării
La finalul anului trecut, în prag de An Nou, premierul Marcel Ciolacu îl felicita pe ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, pentru că a deblocat, după trei ani, proiectul cloud-ului guvernamental. Nu au venit atunci doar felicitările formale, ci și o încredere soră cu inconștiența: „Îmi doresc ca de anul viitor (2024 – n.n.) să îl vedem funcţional!“. Doar cu 4 luni înainte, însuși ministerul de resort anunțase răspicat că „termenul final de realizare al cloudului guvernamental este jumătatea anului 2026”!
Acest cloud reprezintă o entitate care găzduiește datele și care oferă acces simultan la diverse servicii. De fapt, el reprezintă o mega-fermă de centre de date interconectate, unde informațiile cetățeanului stau stocate și răspund diverselor solicitări de la instituții sau de la persoane fizice.
Care este, însă, realitatea, cu privire la acest capitol? Adevărat, vorbim despre cel mai important proiect de digitalizare al statului român cu bani din PNRR – un cloud guvernamental în valoare de 562 de milioane de euro.
Dezvoltarea acestui cloud guvernamental al României, asumată de Guvern, este vizată de două investiții din PNRR – Componenta 7 Transformare Digitală. Finanțarea este de peste 500 de milioane de euro: 374,73 milioane euro pentru implementarea efective a infrastructurii de cloud guvernamental și 187,05 milioane de euro pentru migrarea sistemelor informatice ale instituțiilor publice în cloudul guvernamental.
Proiectul cloudului guvernamental este administrat de Autoritateapentru Digitalizarea României (ADR) împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) şi Serviciul Român de Informații (SRI). Integratorul ar trebui să fie Regia Autonomă Rasirom, care ține de SRI, și care va fi răspunzător de partea de echipamente, software etc. De partea de infrastructură, data center-ul mamut, energie, climatizare, securizare va răspunde STS.
Țintele ministerului, asumate oficial, sunt impresionante. „Vom ajunge, într-o primă etapă, adică până la finalul anului 2025, cu primele 30 de servicii publice interconectate prin intermediul acestei aplicaţii, dar acest număr nu este limitativ. Urmează să creştem până la 60 servicii publice până la jumătatea lui 2026”, spunea, astă primăvară, ministrul Bogdan Gruia-Ivan.
În decursul anului 2023 (martie și iulie) au fost lansate prin SEAP 4 licitații (trei licitații STS și una ADR), pentru echipamente de procesare, soluţii software și dezvoltare și implementarea soluției informatice, toate în valoare de 408,1 milioane lei, dar despre a căror rezultate nu se mai știe mare lucru.
Guvernul României, în cadrulședințeidin 28 decembrie 2023, a adoptat OUG pentru modificarea şi completarea OUG nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice.
ÎnMonitorul Oficial, Partea I nr. 541 din 11 iunie 2024a fost publicatăLegea nr. 182/2024 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2022.
Deși Guvernul a spus clar că implementarea Jalonului 153, care vizează cloud-ul guvernamental, a fost inclusă în Cererea de plată nr.2 și că ea aduce o garanție suplimentară pentru implementarea în termenele din PNRR a investițiilor, în 24 iunie 2024 Comisa Europeană nu a deblocat suma restantă corespunzătoare îndeplinirii acestui jalon.
„Cloudul guvernamental e o chestiune care sună frumos, care trebuie să unească toate bazele de date ale instituţiilor publice. În acest moment, unităţile de stocare nu sunt atât de conectate pe cât este nevoie. Nu avem informaţia digitalizată şi servicii inteligente care să vină către această zonă. Cloudul guvernamental este momentan în întârziere, pentru că au apărut instituţii cu atribuţii suprapuse”, spunea luna trecută Radu Dinel Miruţă, secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.
Este neclar ce se va întâmpla cu suprapunerile, cu investițiile deja făcute de instituțiile centrale, care au propriile proiecte de cloud construite cu bani publici. Ministerul de Interne și-a inaugurat
cloud-ul anul trecut, Ministerul Justiţiei îşi derulează proiectul, Ministerul Sănătăţii și Casa Naţională de Asigurări de Sănătate luptă pentru propria autonomie, iar Ministerul de Finanţe a cheltuit deja foarte mult pentru realizarea unei proprii infrastructuri de cloud.
Mai mult, zeci de instituții vizate direct de proiect nu răspunseseră deloc sau au declarat, pur și simplu, că nu vor să facă parte din proiect, în timp ce altele au spus că pot oferi niște date, dar nu complete!
Nu în ultimul rând, speranțele de bun sfârșit al proiectului sunt sub semnul întrebării, cu atât mai mult cu cât experiențele anterioare au consemnat niște eșecuri răsunătoare.
Sunt mulți cei care își amintesc despre proiectul e-Romania, care a fost inițial o strategie anunțată în valoare de 500 de milioane de euro și care în 2010 s-a concretizat prin semnarea cu firma Omnilogic a unui contract pentru realizarea unui program guvernamental care să aducă sub umbrela sa informații despre toate autoritățile publice centrale și locale. Printre clienții proiectului s-au numărat, foarte interesant, STS, SRI sau Societatea Națională de Radiocomunicații. e-Romania a costat statul român 12 milioane de euro. Portalul a fost facut, dar decidenții nu au îndrăznit să-l lanseze.
Alt „film mut” a fost cel care a vizat Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică (ICI) București, care a finalizat în 2015 unul dintre cele mai moderne proiecte de cloud din România, un portal pentru date deschise, la care cu greu unele institutii ale statului au apelat, „populând” cloud-ul. A fost cofinanțat din fonduri europene și a costat 17 milioane de euro. Și aici lucrurile au rămas baltă.
În 2016, Guvernul Cioloș lansa GovITHub, un program guvernamental dezvoltat cu sectorul privat și mediul antreprenorial,în scopul creșterii calității serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei, proiect care a rămas doar pe hârtie. Din păcate, exemplele pot continua.
Cert e că la masa Guvernului, pachetul cu hrană rece făcut în viteza campaniei electorale conține, parcă, prea multe lucruri în coadă de pește, iar cloudul guvernamental va fi un os greu de extras din gâtlejul viitorului executiv.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Tehnologia scindează România- România pe calea sustenabilității: o analiză a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2025-2030
- Cele mai recente modificări aduse facilităților fiscale pentru R&D: Ce beneficii avem și la ce trebuie să fim atenți?
- „România Digitală 2030”: Sapte directii strategice pentru revolutionarea economiei prin tehnologie
- „Monsieur Francophonie” are buletin de București
- China spulberă lumea euroatlantică pe frontul AI
Alte articole scrise de Cristian Pavel
