Revista >> Octombrie 2024 [Nr. 267] >> Editorial

„Monsieur Francophonie” are buletin de București

Cristian Pavel

23 Octombrie 2024

Deși azi este doar a cincea limbă cea mai vorbită din lume, după engleză, chineză, hindi și spaniolă, cu circa 320 milioane de oameni care o folosesc, limba franceză a luptat și continuă să lupte cu ardoare, prin francofonii săi dedicați, pentru afirmarea sa și continuitatea gloriei sale istorice, care a marcat ireversibil umanitatea.

Deși engleza, înrâurită în mod expres de explozia în lanț atehnologiilor, a surclasat toate limbile pământului ca grad deutilizare la scară oficială și informală, limba franceză a rămas pebaricade, acționând organizat, prin suținătorii săi, în toate colțurilelumii.

Termenul „francofonie” a apărut spre sfârşitul secolului alXIX-leapentru a descrie interconectarea dintre ţările şi persoanele vorbitoare de limbă franceză. În timp, aceasta a dobândit semnificaţia cunoscută până astăzi, când francofonii au definit un spaţiu lingvistic propice schimburilor culturale.

OrganizațiaInternațională a Francofoniei(OIF) este oorganizație internaționalăcare, pornind de la afinitatea pentru limba franceză, reunește state și guverne de pe cinci continente, mai exact 93 de țări. Francofonia a decis să-și aprofundeze dimensiunea politică și să se transforme dintr-o agenție de cooperare interguvernamentală cu un fundament profund cultural, într-o organizație internațională, cutoate implicațiile și transformările necesare acestui scop. Astfel,OIFa jucat un rol determinant în mobilizarea statelor și guvernelor membre pentru ratificarea în cadrulUNESCOa Convențieipentru protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, care a intrat în vigoare în martie 2007.

România a devenit membru observator al comunității statelor șiguvernelor având în comun limba franceză în cadrul Sommet-ului de laVersailles,în1991. În1993, la Sommet-ul dinMauritius, România a obținut statutul de membru cu drepturi depline al acestei structuri.

Cronologic vorbind, în anul 1961 a luat ființă prima mare organizație internațională non-guvernamentală a instituțiilor de limbă franceză - Asociația universităților parțial sau în întregime de limbă franceză (AUPELF), cunoscutăastăzi în întreaga lume sub denumirea de Agenția Universitară a Francofoniei (AUF) și condusă încă din anul 2017 de un român – profesorul Sorin Cîmpeanu.

Unul dintre „pilonii de rezistență” ai efortului de suținere a patrimoniului cultural și lingvistic al limbii franceze în România, dar și în plan internațional, se dovedește a fi prof. univ. dr. SorinCîmpeanu, fostministru al Educațieiîn 3 guverne, fost prim-ministru interimar, senator liberal, vicepreședinte al Senatului României, rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, președinte al Consiliului Național al Rectorilor din România, președinte al Agenției Universitare a Francofoniei și președinte al Delegației României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Există o serie de merite incontestabile ale domniei sale pe frontul francofoniei. Concret, profesorul Sorin Cîmpeanu a candidat și a obținut în mai 2017, prin vot, onoranta poziție de preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF), devenind cel de-al 17-lea președinte al AUF și primul președinte AUF care provine dintr-o țară în care limba franceză nu este limbă oficială. Alegerea sa a fost, fără doar și poate, o recunoaștere a atenției de care se bucură universitățile din România.

Pentru valoarea adăugată adusă de președintele AUF la afirmarea lumii francofone pe linia diplomației și cooperării științifice, educaționale, culturale și politice, profesorul Sorin Mihai Cîmpeanu a fost decorat în anul 2020 de către premierul Franței cu Ordinul „Palmes académiques” în înaltul grad de Comandor, „pentru servicii aduse culturii franceze”.

Slujind aceeași cauză, ca ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu a obținut pentru România, în anul 2021, o poziție în conducerea Conferinței miniștrilor educației din statele care au în comun folosirea limbii franceze (CONFEMEN).