Revista >> Octombrie 2024 [Nr. 267] >> Top Story

România - „stat far” al francofoniei, în compania președintelui AUF, profesorul Sorin Cîmpeanu -„Monsieur Francophonie“

Alexandru Batali

23 Octombrie 2024

În calitate de rector și președinte al Consiliului Național al Rectorilor din România, profesorul Sorin Cîmpeanu a candidat și a obținut în mai 2017, prin vot, extrem de onoranta poziție de preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF), devenind cel de-al 17-lea președinte al AUF și primul președinte AUF care provine dintr-o țară în care limba franceză nu este limbă oficială. Alegerea sa poate fi considerată o recunoaștere a prestigiului de care se bucură universitățile din România.
Ca ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu a obținut pentru România, în anul 2021, o poziție în conducerea Conferinței miniștrilor educației din statele care au în comun folosirea limbii franceze (CONFEMEN).
Ca senator al României și președinte al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF), Sorin Cîmpeanu a obținut pentru România, în anul 2024, o poziție în conducerea APF, fiind pentru prima dată în istoria APF când o țară din Europa Centrală și de Est obține un mandat în cadrul conducerii acestei organizații.
Profesorul Sorin Mihai Cîmpeanu s-a afirmat în ultimii ani drept un veritabil ambasador al României în spaţiul francofon şi al Francofoniei în spaţiul românesc. Pentru „contribuția excepțională avută la promovarea imaginii României în rândul statelor membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei”, în contextul aniversării de către ţara noastră a 30 de ani de la aderarea la Francofonia instituțională şi cu ocazia Summitului Francofoniei (2-6 octombrie 2024), preşedintele României i-a acordat domnului Sorin Mihai Cîmpeanu „Ordinul Național Steaua României” în grad de Ofiţer, în cadrul unei ceremonii organizate la Ambasada României din Paris. Distincţia reprezintă o recunoaștere oficială, la cel mai înalt nivel, a dedicării totale şi a rolului semnificativ pe care „Monsieur Francophonie" (expresie onorantă folosită de ministrul Afacerilor Externe cu ocazia acordării înaltului Ordin) l-a jucat de-a lungul ultimilor ani în slujba misiunilor, valorilor şi principiilor Francofoniei, o comunitate ce reuneşte 93 de state răspândite pe 5 continente şi peste 320 de milioane de vorbitori de limbă franceză. În interviul prezent descoperim o parte din acțiunile concrete și valoarea adăugată adusă de România și președintele AUF la evoluția lumii francofone, pe linia diplomației și cooperării științifice, educaționale, culturale și politice. Profesorul Sorin Mihai Cîmpeanu a fost decorat în anul 2020 și de către Prim-Ministrul Franței cu Ordinul „Palmes academiques” în înaltul grad de Comandor, „pentru servicii aduse culturii franceze”.

În calitate de Președinte al Agenției Universitare a Francofoniei ați participat la începutul lunii octombrie la Summitul Francofoniei, alături de zeci de șefi de state si guverne din spațiul francofon, inclusiv președintele Klaus Iohannis, care a condus delegația României. Am văzut fotografii cu dumneavoastră în dialog cu președintele Emmanuel Macron. În calitate de ,,ambasador’’ al țării noastre în spațiul francofon - „Monsieur Francophonie”, așa cum vi s-a adresat chiar ministrul român al Afacerilor Externe cu ocazia decernării Ordinului Steaua României în grad de Ofițer, care considerați că sunt lucrurile care consolidează în plan internațional recunoșterea României ca „stat far” al Francofoniei în Europa Centrală și de Est?
În România, am putea spune că francofonia s-a născut începând cu secolul XVIII dintr-un apetit al elitei intelectuale pentru limba, cultura și civilizația franceză. Termenul de francofonie a apărut de fapt la sfârşitul secolului al XIX-lea, pentru a descrie ţările şi persoanele vorbitoare de limbă franceză. Semnificaţia cunoscută astăzi pentru termenul de francofonie a apărut în anul 1961, când a fost creată prima mare organizație non-guvernamentală a instituțiilor de limbă franceză - Asociația universităților parțial sau în întregime de limbă franceză (AUPELF), redenumităAgenția Universitară a Francofoniei (AUF). Astăzi Agenția Universitară a Francofoniei este cea mai mare rețea universitară la nivel mondial, reunind peste 1000 de universități provenite din 120 state. În anul 1969 părinții fondatori ai Francofoniei instituționale - Léopold Sédar Senghor (președintele Senegalului), Hamani Diori (președintele Nigerului), Habib Bourguiba (președintele Tunisiei) și Norodom Sihanouk (rege, șef de stat și premier al Cambodgiei) - au lansat ideea utilizării limbii franceze în beneficiul solidarității, cooperării și dezvoltării statelor francofone.

Un an mai târziu, la 20 martie 1970, dată la care este celebrată în fiecare an Ziua Internaţională a Francofoniei, reprezentanții a 21 de state și guverne au semnat la Niamey Convenția de instituire a Agenției pentru Cooperare Culturală și Tehnică (ACCT), o organizație interguvernamentală bazată pe o limbă comună - franceza, cu scopul promovării diversității culturale și intensificării cooperării culturale și tehnice între statele membre. ACCT a devenit în anul 1998 Agenția Interguvernamentală a Francofoniei (AIF), pentru ca în anul 2005 să se transforme înOrganizația Internațională a Francofoniei(OIF).În anul 1991 România a aderat la comunitatea statelor francofone, ca membru observator, în cadrul celui de-al 4-lea Sommet al Francofoniei organizat la Versailles.După doi ani, la 18 octombrie 1993, în cadrul celui de-al 5-lea Sommet alFrancofoniei, România a devenit membrucu drepturi depline. Contribuția care evidențiază importanța României înmediul internațional francofon se regăsește pe numeroase paliere. Voi încercasă enumăr câteva aspecte care reliefează importanța României în spațiul francofon:
- În prezent, la București funcționează Maison de la Francophonie, cea de-a doua Casă a Francofoniei din lume, după cea din Franța - Cité Universitaire de Paris. Maison de la Francophonie din România, construită de Universitatea Politehnica din București și inaugurată în urmă cu un an în prezența Secretarei Generale a Francofoniei și a Președintelui României, va găzdui studenți și cercetători din întreaga lume francofonă.
- În România funcționează sediul Reprezentanței regionale OIF pentru Europa Centrală și de Est (REPECO)care coordonează activitatea Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) în 23 de țări, dintre care 7 sunt membre cu drepturi depline (România, Moldova, Albania, Armenia, Bulgaria, Grecia și Macedonia de Nord), 13 au statut de observator (Bosnia Herțegovina, Cehia, Croația, Estonia, Georgia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria și Ucraina), iar 3 au statut de membru asociat. În prezent, România ocupă locul 7 pe lista principalilor contributori la bugetul ordinar al OIF, cu o dublare/creștere graduală a contribuției anuale, de la 350.000 EUR/an (2023) la 698.224 EUR/an (2027).
- Încă din anul 1994 România găzduiește sediul Direcției Regionale a Agenției Universitare a Francofoniei pentru Europa Centrală și Orientală (AUF-ECO), direcție care coordonează o rețea de 150 de universități din 24 de țări. La începutul lunii octombrie 2024, Guvernul României a aprobat plata unei contribuții anuale la bugetul AUF în valoare de 100.000 EUR, prin Ministerul Afacerilor Externe. Aș mai adăuga faptul că, printre cele 120 de state de proveniență a universităților membre AUF, cu cele 50 universități membre, România ocupă locul doi, după Franța.

- În România s-a lansat conceptul și a fost organizată în septembrie 2021, sub înalt patronaj prezidențial, prima ediție a Săptămânii Francofoniei Științifice (SMFS), în marja celei de-a 18-a Adunări Generale a AUF - cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România, după Sommet-ul Francofoniei organizat la București în anul 2006. Cea de-a doua ediție a SMFS a fost organizată în Egipt, cea de-a treia în Canada - Quebec, iar cea de-a patra în Franța, anul acesta, în luna octombrie. Următoarea ediție se va desfășura la începutul lunii noiembrie 2025, în Senegal.
- Tot în România, AUF a organizat în iunie 2019 primul Forum digital în cadrul Inițiativei pentru Dezvoltare Digitală în Spațiul Universitar Francofon, anticipând nevoia de digitalizare a educației atât de evidentă dupa ianuarie 2020, odată cu debutul pandemiei de COVID19.
- În România AUF derulează neîntrerupt din anul 2007 Programul „Eugen Ionescu” de burse doctorale şi post-doctorale de cercetare, cu finanțarea asigurată prin Ministerul Afacerilor Externe, România fiindsingurul stat membruOIF care oferă un astfel de program de burse. Peste 1.300 de tineri din 40 de state francofone au beneficiat până în prezent de aceste burse de cercetare în universitățile din România.

- Universități românești, precum Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV București) și Universitatea Politehnica din București (UPB) acordă anual zeci de burse de mobilitate, din propriile bugete, pentru tineri din țările francofone.
- În România, în septembrie 2021, în cadrul celei de-a 18-a Adunări Generale cvadrienale, AUF a lansat conceptul unui program de mobilități în spațiul francofon - PIMEF (Programme International de Mobilité et d’Employabilité Francophone). Recent, în data de 5 octombrie 2024, șefii de state și guverne din statele francofone au menționat în Rezolutia adoptată, la cel mai înalt nivel, importanța unui astfel de program de mobiltăți în spațiul francofon.
- În martie 2013, cu ocazia Zilei Internaționale a Francofonieiși a aniversării a 20 de ani de apartenență a României la OIF (ca membru cu drepturi depline), a avut loc inaugurarea Pieței Francofoniei, la București, prima inițiativă de acest fel din Europa. În anul 2017 a fost amplasat, în Piaţa Francofoniei, bustul fostului președinte senegalez Léopold Sédar Senghor - fondator al Francofoniei.
- Din anul 2004, peste 6.500 de diplomați și funcționari publici români au beneficiat de cursuri de formare în limba franceză, cofinanțate în părți egale de OIF și statul român.