Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Aplicațiille pentru imagini rasteriale

24 Octombrie 2024



Imaginile compuse din puncte (numite și imagini bitmap sau imagini raster) au fost prezente pe calculatoarele personale încă de la apariția primelor abilități grafice: la început ca mici desene utilitar-simbolice, apoi – după consacrarea echipamentelor periferice de tip scanner – sub forma de copii digitale ale diverselor imagini analogice (scheme, desene tehnice, fotografii vechi, hărți, etc), spre a culmina – după apariția camerelor foto digitale – ca imagini fotografice native. Odată cu evoluția tehnologiilor au crescut și parametrii acestor imagini (dimensiunea și numărul de culori), precum și abilitățile aplicațiilor software destinate lor, care aplicații au avut propriul lor segment pe piața IT.

Evoluție tehnică și conceptuală

Aplicațiile software destinate obținerii/prelucrării de imagini raster au fost un pic mai precoce în ecosistemul PC-urilor MacIntosh/Apple, însă până la urmă piața a consemnat o pătrundere mai substanțială prin linia calculatoarelor personale compatibile IBM-PC, respectiv prin apariția platformei Windows (începând cu anul 1990). Privind retrospectiv asupra acestei categorii de aplicații, am putea identifica trei segmente/etape evolutive, nu perfect separate temporal, însă distincte prin semnificație: (1) grafica creată integral pe calculator; (2) imaginile scannate; (3) imaginile fotografice. Desigur, pentru că între timp tehnologia informatică se dezvolta(se) suficient, segmentele acestea aveau să funcționeze și simultan/împreună, însă lor le-au corespuns niște cerințe și niște facilități care pot distinge evolutiv lucrurile.
• Astfel, în prima lor etapă, aplicațiile erau folosite pentru concepție grafică (utilitară sau chiar artistică): ilustrații pentru manuale tehnice, ilustrații de carte diversă, afișe, modele pentru ornamentarea documentelor, compoziții artistice (pictură digitală), iconuri pentru GUI, etc. Imaginile aveau dimensiune mică și medie (zeci/sute de pixeli pe orizontală/verticală), aveau cromatică redusă (8 – 24 de culori elementare) și erau de cele mai multe ori destinate tipăririi (sau doar asezonării/împodobirii mediului digital). Ca referință pentru acest segment, am putea să privim aplicația Paint, care încă există în garnitura Windows-ului.
• Scannerele au adus o influență substanțială începând cu anii 1990, pentru că – odată cu ele – orice imagine existentă pe hârtie (tipărită clasic, ori creată cu mâna, ca schiță tehnică ori ca desen artistic, ori fotografie) putea fi transferată în calculator, obținuându-se astfel o copie digitală asupra căreia aplicațiile software puteau aplica diverse procesări: fie pentru corectare/optimizare, fie pentru adăugări, fie pentru modificări, fie pentru combinări cu alte imagini. Deja imaginile au dimensiuni mai mari (sute/mii de pixeli pe laturi) și au mai multe culori (256 - 65536 de nuanțe de culoare) pentru a reda detaliile/gradațiile prezente în imaginile originare.
• Comparativ cu „etapa“ scanner-elor, și dacă luăm în calcul doar parametrii imaginilor raster, s-ar putea spune că ultima etapă – cea a fotografiei digitale – nu ar aduce un pas mare în evoluția domeniului nostru, însă lucrurile nu stau chiar așa, din cel puțin două motive: (1) aplicațiile raster sunt de-acum nevoite să „învețe“ o mulțime de facilități specifice tehnicii fotografice (după cum vom vedea mai departe), și (2) răspândirea aparatelor foto digitale (și ulterior democratizarea fotografiei prin includerea funcției de cameră foto în telefoanele mobile) va avea o înrâurire fecundă asupra evoluției și asupra „ubicuizării“ acestor aplicații.
Și închidem secțiunea amintind câteva aplicații renumite în acest segment de piață: Adobe PhotoShop, Adobe PhotoDeluxe, Corel PhotoPaint, Corel Photo House, GIMP (GNU Image Manipulation Program), Micrografx Photo Magic, Micrografx Picture Publisher, MGI PhotoSuite, Ulead PhotoImpact, ș.a. (Pentru smartpone-uri sunt astăzi atât de multe aplicații, multe chiar gratuite, încât nu are rost să nominalizăm.)



Facilități evolutive și distinctive

Începem recapitulând un pic funcțiile pe care le putea îndeplini aplicația software din acea (primă) etapă a graficii create integral pe calculator:
» sarcini cvasi-administrative: crearea desenului (definirea întinderii, ca număr de pixeli pe orizontala și verticala planului de desenare); salvarea fișierului imagine; tipărirea imaginii;
» desenare efectivă: trasare de linii drepte, trasare de cercuri/elipse, trasare de dreptunghiuri; trasare de curbe libere (creion); stabilire de grosimi pentru desenare; alegere de culori pentru desenare; umpleri cu culoare uniformă (găleata); inserare de text; alegere de font (arhitectura caracterelor alfa-numerice); stabilirea mărimii de text; alegerea aparenței textului (bold, italic, underline); impunerea de transparență pentru fundalul anumitor elemente; etc.
» manevre intermediare: ștergere locală (guma); selectare porțiuni de imagine pentru ștergere, mutare, copiere; inserarea de porțiuni de imagine selectate din alte aplicații (via OLE); selectare porțiuni de imagine pentru editare (modificare, umplere culoare); identificarea culorii prin punctare în desen (pipeta); vizualizări ajutătoare (cu mărire și panoramare a imaginii); etc.
Înainte de a trece la etapele ulterioare/superioare, ne oprim un pic asupra fișierelor prin care imaginile raster/bitmap (create integral pe PC sau importate cumva acolo) pot fi salvate în memoria calculatorului (hard-disk, SSD, memorie USB sau disc virual în cloud-ul internet). Desigur, așa cum deja ne imaginăm, fișierul trebuie în primul rând să stocheze mulțimea aceea de puncte colorate compunând imaginea noastră, astfel încât ea să poată fi accesată la nevoie (pentru re-editare, pentru tipărire, pentru publicare, pentru transmitere). Însă, pe lângă această funcție de stocare bazală, notăm că în timp au apărut pe piață mai multe formate de fișiere de imagini rasteriale – cu extensii precum *.BMP, *.GIF, *.JPG, *.PNG, *.TIF –, și fiecare a avut ceva aparte: în a trata numărul de culori ale imaginii; prin mecanismele de comprimare (de reducere a dimensiunii fișierului pe disc); prin standardizare/accesibilitate; prin tratarea nuanțelor de culoare și combinarea culorilor de bază; etc.



Etapa de vârf

Trecem acum în revistă facilitățile cele mai evoluate ale aplicațiilor, apărute în „etapele" scanner și cameră foto (și vom vedea că unele sunt chiar importate din arsenalul fotografiei clasice și denumite conform jargonului respectiv):
» creșterea/scăderea iluminării globale a imaginii (brightness);
» accentuarea/diminuarea contrastului imaginii: considerând imaginea „împărțită" din punct de vedere al luminozității în culori/griuri mai închise și respectiv în culori/griuri mai deschise, accentuarea contrastului presupune întunecarea tonurilor închise și iluminarea tonurilor deschise, iar diminuarea contrastului presupune iluminarea tonurilor închise şi întunecarea tonurilor deschise;
» modificarea nivelelor de iluminare (levels): prin care se pot întuneca sau ilumina diverse porțiuni ale gamei închis-deschis din imagine (aceasta poate fi considerată o extrapolare a facilității de reglare a contrastului), inclusiv considerând aplicarea doar pe unul dintre cele trei canale de culoare elementare (roșu, albastru, verde);
» accentuarea/diminuarea luminozității uneia dintre cele trei culori de bază;
» accentuarea/diminuarea saturației de culoare (saturație pe ansamblu, sau distinct pe canalele de culori: roșu, albastru, verde, galben, magenta, cian);
» devierea nuanțelor pe canalalele de culori (prin glisare spectrală; hue);
» ajustarea/combinarea canalelor de culoare; potrivirea/înlocuirea de culori;
» creșterea clarității muchiilor din imagine (sharpness);
» descreșterea clarității imaginii (încețoșare; blur);
» selectarea unor porțiuni de imagine pentru aplicarea locală de editări fotografice (selectare rectangulară, selectare circulară/eliptică, selectare liberă/lasso, selectare asistată cu auto-detectarea formelor/contururilor din imagine);
» folosirea de straturi de mixaj (layers – suprapunerea de subimagini);
» aplicarea de efecte estetice/artistice (embosare, pictură-în-ulei, accentuarea muchiilor, explodare, pixelizare, picături de ploaie, posterizare, distorsionare, ș.a.);
» aplicarea de filtre specifice sau derivate din arta fotografică/cinematografică (filtre de culoare (cald, rece, sepia, culoare; teal-and-orange), filtre de contrast, efecte de obiective foto (lomo, tilt-shift), vignetare (vignette), eliminarea zgomotului de fond, stilizare de lumini, stilizare de muchii, texturări, mozaicări, distorsionări, etc);



» delimitarea unei porțiuni din imagine și eliminarea exteriorului (crop);
» rotirea imaginii (stânga/dreapta, în unghiuri drepte sau în pași unghiulari fini);
» oglindirea imaginii pe direcție orizontală/verticală;
» convertirea în imagine alb-negru, cu tonuri de gri corelate eventual prin ajustarea luminozității canalelor de culoare din imaginea originară; și eventual cu adăugarea unei tente monocromatice (sepia, cianotip) sau chiar a unei pseudo-colorări bi-tonale;
» reparări locale ale imaginii (reparări punctuale prin extinderea automată a vecinătăților; acoperiri locale prin preluarea explicită a altor zone din imagine);
» aspecte tehnico-administrative: export/import; salvare în diverse formate de fișiere; reducerea/creșterea numărului de culori;
» modificarea dimensiunii imaginii: reducerea sau mărirea numărului de pixeli cu care imaginea se întinde pe orizontală/verticală (re-eșantionare);
» modificarea rezoluției imaginii: considerarea altui raport de distribuire a pixelilor din imagine pe unitate de măsură a distanței (referită la dimensiunea hârtiei cu imaginea tipărită); ș.a.
(Notă: Nu trebuie confundată dimensiunea/mărimea unei imagini, exprimată în pixeli, care este o mărime intrinsecă a imaginii, cu rezoluția imaginii, care este o mărime relativă, raportată la eventualul suport fizic al imaginii.)
Da, și probabil multe altele, de ieri, de astăzi și de mâine. Prelucrarea de imagini este un domeniu cu mult potențial. Așa încât, spre final doar vom aminti că există și aplicații care lucrează cu imagini raster/bitmap dar care pot combina în compoziția grafică și elemente vectoriale (elemente grafice construite nu prin pixeli/puncte, ci prin definiții geometrice, așa cum se întâmplă nativ în aplicațiile CAD, de proiectare tehnică), fuzionarea aceasta crescând semnificativ posibilitățile de creațiegrafică, și în această categorie menționăm software-urile: Adobe Ilustrator, Adobe PhotoShop, CorelDRAW, Micrografx Designer.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite