UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
Marketing 6.0 – The future is immersive. Noua carte a lui Philip Kotler
În noua sa cartea, Philip Kotler, „părintele marketingului”, alături de Philip Hermawan Kartajaya și Iwan Setiawan, tratează situația actuală din domeniul marketingului, aducând în fața profesioniștilor trendurile care se remarcă în această perioadă și cele care par că își vor găsi locul în următorii 5-10 ani. 
Așa cum de la bun început menționează în carte Kotler, „Marketingul îmbunătățește viața oamenilor și contribuie la binele comun”. M-am convins din aparițiile sale, publicațiile sale și mai ales seria de cărți Marketing X.0 că fiecare în parte marchează de fapt un moment, un reper al domeniului, începând cu Marketing 1.0 – Marketingul centrat pe produse, Marketing 2.0 – Marketingul orientat spre consumator, Marketing 3.0 – Marketing impulsionat de valori (sustenabilitate), Marketing 4.0 – De la tradițional la digital, Marketing 5.0 – Tehnologie pentru umanitate. Iată că acum, titlul celei mai recente cărți ne prezintă un nou concept și anume – Experiența „imersivă”.
Viitorul în marketing. În limba română, conform dexonline.ro, „imersiv” ca adjectiv nu este definit. Imersiune face referire doar la 1. Afundare parțială sau totală a unui corp într-un lichid; stare a unui corp afundat într-un lichid. 2. Pătrundere a unui corp ceresc în conul de umbră al altui corp ceresc. Totuși, dacă ne rezumăm la aceste definiții, putem să definim experiența „imersivă” ca o formă de a pătrunde sau de a ne cufunda parțial sau total într-o altă lume. Iar pornind de la titlul cărții ne dăm seama că autorii ne îndeamnă să ne gândim la viitor, la experiențele „imersive”, ce ne vor stimula toate simțurile, ne vor transpune într-un alt loc, altă realitate și ne va da posibilitatea de a putea „călători în timp, spațiu, în trecut, prezent sau viitor”.
Cartea per ansamblu trimite către analiză, dar mai ales reflectare; și propune, prin intermediul marketingului să facem pași către o realitate unde tehnologia ne însoțește cam peste tot, ne sprijină și devine o parte integrantă în ciclurile de viață ale produselor, în maniera în care comunicăm, cumpărăm, vindem etc.
În prima parte a cărții (primele 4 capitole) autorii intră în detalii și explică strategiile de marketing ce ar trebui aplicate pentru metamarketing și propune chiar și o structură de abordare pentru aceasta. Ba, mai mult decât atât, autorii reambalează cei 4 P (produs, preț, promovare, plasare), ce susțin o abordare holistică, potrivită pentru noile generații (phygital), în care nu totul este doar digital.
Spre exemplu, se discută despre noile generații de consumatori. Autorii spun clar că motivele din spatele dorințelor brandurilor de a apela la strategii care să creeze experiențe „imersive” se leagă de particularităţile și obiceiurile noilor generații de consumatori, Generația Z și Generația Alpha, născute între mijlocul anilor 1990 și până în 2010, respectiv după 2010, generații native digital, care practic s-au născut cu noile tehnologii. Deși există similarități cu generația Y și pe alocuri cu milenialii, Internetul a fost o prezență constantă în viața lor, ceea ce îi face o categorie de „native metaverse”, cum li se adresează de multe ori autorii, în sensul în care aceștia nu fac diferența dintre lumea reală și cea digitală în procesele lor de cumpărare, dar și în modul lor de relaționare socială.
Cartea lui Kotler aduce în atenție, pot spune, cele mai importante tendințe ale momentului, și puncte importante de inclus în strategiile de moment ale companiilor ce au în prim-plan mai ales noile generații de consumatori, de care ar fi indicat să se ocupe pentru a-și păstra cotele de piață. Face referire în primă instanță la strategiile de conținut, la materialele create, consumate și distribuite prin media digitală, de tipul mesajelor scurte, comunicatelor de presă, newsletterelor, articolelor, studiilor de caz, cărților, întotdeauna însoțite de imagini, infografice, grafică dinamică, prezentări, jocuri, video, etc. Apoi adaugă importanța rețelelor sociale ca mijloc de comunicare, distribuire de informații și, mai nou, de vânzare. Menționează faptul că e-commerce-ul (comerțul electronic) se extinde și capătă alte valențe pentru că se împarte în – social, conversațional și Livestream, considerându-se că toate cele trei forme sunt în continuă și dinamică creștere. Inteligența artificială și dispozitivele (telefoanele mobile, laptopurile etc) sunt ultimele piese de puzzle și trenduri ale următorilor 5 ani. Vedem deja utilitatea asistenților vocali, a programelor software de tipul ChatGPT care crează o dinamică în interacțiunea om-mașină. Pe de altă parte, companiile de produse electronice au deja în portofoliu dispozitive wearable accesibile și care te introduc în experiența digitală „imersivă”.
Tot aici se discută despre micro-trenduri. Filmele de scurtă durată (numite și micromomente de Google) sunt preferate de noile generații, în detrimentul video-urilor de lungă durată, eventual statice. Stilul de viață al noilor generații îndeamnă companiile să livreze astfel de filmulețe (shorts, reels), fiind o sursă de informare ușor de accesat prin telefonul mobil, ce captează imediat atenția, trimite instant un mesaj și permite consumatorilor cumpărarea printr-un simplu click. În ultimii ani asistăm la dezvoltarea de comunități pe rețelele de social media, fie că vorbim de cele deja consacrate (Facebook, Youtube, Instagram, Tik Tok) sau cele care abia câștigă teren (Reddit, Discord sau Mastodon). Foarte interesant cum nuanțează autorii și remarcă necesitatea consumatorilor de a migra către platforme mai mici, din motive de securitate, siguranță și confidențialitate a datelor. Vom vedea însă cât și cum va afecta acest aspect marile rețele sociale, dar și cum își vor regândi politicile de confidențialitate.
Partea a doua a cărții se întinde pe 3 capitole și se bazează pe conținutul părții întâi. Explorarea se concentrează pe facilitatorul tehnologic de marketing 6.0 și pe experiența „imersivă” definitivă. Se oferă cititorului informații despre Internetul Lucrurilor (IoT), despre rolul inteligenței artificiale în procesarea datelor, diferențele dintre realitatea augmentată și realitatea vituală, trecând apoi prin noțiunile de calcul spațial sau blockchain, aplicarea tehnologiilor XR și metaverse, care se dezvoltă dincolo de originile lor de jocuri și divertisment. De asemenea, se oferă sugestii de dezvoltare și ipotetic se vorbește că se vor crea noi medii tehnologice, noi rețele de social media, un metavers centralizat sau descentralizat.
Partea a treia cuprinde ultimele 3 capitole și se concentrează pe modul în care s-ar putea construi experiența metamarketing. Acesta explorează expansiunea marketingului multisenzorial, care se extinde dincolo de vedere și auz, valorificate deja în era marketingului digital. Natura mai profundă a experienței „imersive” prin metaverse ar permite o anumită utilizare a celor 3 simțuri rămase. De asemenea, explorează inteligența artificială din jurul marketingului spațial, unde, de exemplu, locația și ora din zi pot adapta experiența clienților în moduri care nu erau posibile înainte.
Ultimul capitol readuce în prim-plan necesitatea implicării generației următoare de consumatori în procesul dezvoltării metamarketingului. Generația Z, iar acum Generația Alpha, s-au născut în era digitală, în care experiența „imersivă” este o caracteristică inerentă a vieții lor. Explorarea timpului petrecut în mediul online în copilărie și adolescență prezintă o viziune pe termen mai lung asupra metamarketingului și asupra modului în care brandurile se pot conecta cu aceste generații, dar și cu următoarele. 
Foarte interesant este cum companiile deja se gândesc cum să își planifice activitățile din marketingul metaverse, desfășoare activități de cercetare pentru a-și înțelege mai bine viitorul consumator și cum ar putea să îl convingă să aleagă experiențele „imersive” și, în final, brandul lor.
Cartea merită citită de marketeri întrucât le oferă indicii valoroase pentru a înțelege consumatorul, a-l aduce cât mai aproape de brand și a-i oferi mereu soluții la nevoile sale. Faptul că se pune accent atât de mult pe tipologia noilor consumatori ne dă de gândit și ne îndeamnă să dezvoltăm noi tehnici de cercetare de metamarketing.
Parerea ta conteaza: 
Conținut și context în marketing: O sinteză esențială
