UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
București - capitala securității cibernetice a Europei - botez cu repetiție
„Am inaugurat Centrul European de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică (ECCC). Este pentru prima dată când România găzduiește o agenție europeană, iar inaugurarea sediului ECCC de la București confirmă, fără nicio urmă de îndoială, calitatea ireproșabilă a experților noștri în securitate cibernetică!”, anunța pe 31 octombrie, pe pagina sa de Facebook, Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Sediul ECCC este găzduit într-o clădire a Universității Politehnice București, Cladirea CAMPUS, situată pe Bulevardul Iuliu Maniu nr. 6, în apropierea centrelor de cercetare, formare și inovare în domeniul securității cibernetice.
„Acest centru va gestiona programe în valoare de 50 de miliarde de euro, pentru capabilitățile de securitate cibernetică a statelor membre UE. Acest proiect este unul dintre cele mai notabile succese pe plan internațional ale României, din ultimii ani! ECCC va contribui la dezvoltarea și implementarea soluțiilor inovatoare pentru securitatea digitală, colaborând cu experți și instituții din întreaga Uniune Europeană pentru a răspunde provocărilor tot mai complexe din spațiul cibernetic.”, a subliniat ministrul.
E drept, nu s-a vorbit prea mult în public despre acest eveniment, eclipsat fatal de alegerile care bat la ușă. Vestea este însă de bun augur pentru cel mai tânăr ministru al cabinetului Ciolacu, dar și mai favorabilă pentru partidul care l-a învestit, PSD, de regulă avid a se afișa cu încă o realizare concretă pe ultimele sute de metri ale unei campanii electorale mocirloase și plină de neprevăzut. La modul obiectiv, știrea este, în fond, una bună și pentru România, care „clipește” astfel mai vizibil pe harta răspândirilor instituțiilor UE.
Ce este, de fapt, această agenție cu denumire lungă și pompoasă, abreviat ECCC și cunoscut drept Centru CYBER? Odiseea sa a început în septembrie 2018, moment în care Comisia Europeană a lansat propunerea de Regulament de înființare a Centrului de Competențe în Securitate Cibernetică (Centrul CYBER) și a Rețelei Europene de Centre Naționale de Coordonare.
Conform propunerii, Centrul CYBER a fost gândit să răspundă de coordonarea activităților de cercetare și inovare în domeniul securității cibernetice, reprezintând principalul for responsabil cu punerea în comun a investițiilor UE în dezvoltarea securității cibernetice.
Din start, s-a precizat că obiectivul ECCC/Centrului CYBER este acela de a sprijini un angajament mult mai consistent la nivelul UE în domeniul securității cibernetice, prin dezvoltarea competențelor în materie de securitate cibernetică și înlesnirea accesului la expertiza dobândită. Centrul CYBER urmează să gestioneze, cum scria și ministrul Ivan, actualul buget pe termen lung al UE (2021-2027), în special prin adoptarea programelor de lucru în materie de securitate cibernetică, precum și a proiectelor cibernetice din cadrul Programului „Europa digitală” și al Programului „Orizont Europa”.
La finalul lunii octombrie 2020, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema „Aprobarea transmiterii dosarului de candidatură a României pentru stabilirea, la București, a Centrului de competențe industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică (Centrul CYBER) către instituțiile europene”.
România, alături de Belgia, Spania, Luxemburg, Lituania, Polonia, a depus dosarul de candidatură, fiind singura țară dintre state candidate care nu găzduia, la acel moment, sediul unei agenții europene. În cadrul reuniunii reprezentanților statelor membre UE, la începutul lunii decembrie 2020, România a fost desemnată, cu 15 voturi „pentru”, drept statul membru care va găzdui sediului Centrului CYBER.
De notat este faptul că statul român s-a arătat săritor și generos, asumându-și să acopere timp de 10 ani costurile cu chiria și utilitățile acestei structuri UE, disponibilitate care a cântărit cu siguranță în procesul de evaluare a candidaturilor țărilor UE care și-au dorit să găzduiască această structură europeană.
Pe 8 iunie 2021, a fost publicat regulamentul de înființare a ECCC și a Rețelei de centre naționale de coordonare, document care prevede înființarea Centrului pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a actului legislativ și 31 decembrie 2029, adică o plajă inexplicabil de lungă de timp, de mai bine de 8 ani!
În buna tradiție dâmbovițeană a inaugurărilor de fațadă, în mai 2023, premierul român de atunci, Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe al momentului, Alexandru Nazare, au ținut să bifeze în mod straniu deschiderea Centrului fără ca acesta să fie integral funcțional!
Surpriza a fost însă cea legată de sediul ales. Deși România a propus trei clădiri care puteau fi operaționalizate imediat - Vila Rosetti (între Piața Romană și Piața Victoriei), o clădire de pe Calea Victoriei 109 și o alta, situată pe Șoseaua Nordului 94W, oficialii de la București s-au răzgândit și, după cum spun unele surse, au preferat să încheie neînțelegerile iscate pe tema locației și chiriei ce ar fi revenit unora, alegând ca sediu final Clădirea CAMPUS din Universitatea Politehnică.
Acum, la 4 ani distanță de la desemnarea României ca gazdă, Centrul a fost inaugurat „de-a binelea”, să zicem, în prezența ministrului Bogdan Ivan, a directorul executiv al Centrului, Luca Tagliaretti, a directorului Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean, și a prof. univ. dr. Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București.
Vor lucra aici circa 60 de specialiști, unii dintre ei cu siguranță români cu înaltă specializare, bine plătiți. Cu siguranță că de aici, în toiul războaielor hibribe tot mai intense, al sofisticării fără precedent a metodelor de atac, al regrupării defensivei europene pe cont propriu și al instabilității geoplitice și militare la nivel continental și global, vor rezulta strategii și soluții care vor ajuta statele membre să rămână determinate și optimiste.
Chiar dacă lucrurile se mișcă greu, chiar dacă birocrația Uniunii ne face adesea să ridicăm sprânceana și interesele politice din țară se scutură greu de năravuri, România promite, iată, că performanțele vor veni și din această direcție.
Parerea ta conteaza: 
„Monsieur Francophonie” are buletin de București
