Revista >> Noiembrie 2024 [Nr. 268] >> Cercetare & Invatamant superior

INCDFP își consolidează poziția în spațiul de cercetare național și european

Mihaela Alina Dragan, INCDFP

18 Noiembrie 2024

În contextul actual al schimbărilor climatice și a intensificării fenomenelor extreme, cum ar fi cutremurele sau furtunile, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) își aduce expertiza în domeniul seismologiei, geofizicii și reducerii riscurilor fenomenelor naturale atât la nivel national, cât și european. Prin implicarea în proiecte ambițioase precum REACTIVE, MULTICARE, EPOS ON și ARISTOTLE, finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fonduri europene, INCDFP aduce o contribuție esențială la dezvoltarea de soluții inovatoare pentru a face față acestor provocări. De la reziliența seismică a clădirilor până la analiza impactului fenomenelor extreme asupra mediului, cercetătorii INCDFP oferă soluții tehnologice avansate și platforme digitale pentru a proteja comunitățile și infrastructurile critice. Prin parteneriate naționale și internaționale solide, schimburi de experiență și de date științifice între comunitățile de cercetare, aceste inițiative abordează teme complexe și de actualitate, oferind soluții concrete pentru reziliența societății și a ecosistemelor.

Proiectul REACTIVE
REACTIVE - The Research centEr for climAteChange due to natural dIsasters and extreme weather eVEnts (https://reactive.infp.ro/) este unul din cele 5 proiecte componente ale Centrului de Competență – „Digital Twin Earth Intelligence for Climate Changes - DTEClimate”, finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este în deplină concordanță cu misiunea UE „Adaptarea la schimbările climatice” din cadrul programului Orizont Europa.
În contextul în care temperaturile globale și frecvența evenimentelor meteorologice extreme sunt în creștere, s-a constat că efectele acestora asupra atmosferei, hidrosferei, dar și asupra litosferei, sunt din ce în ce mai evidente. Aceste fenomene extreme au un impact major asupra infrastructurii și siguranței comunităților din întreaga lume, inclusiv din România. Cu toate acestea, puține studii analizează impactul schimbărilor climatice asupra structurii și dinamicii litosferei și a modului în care aceste sisteme interacționează.
Proiectul se concentrează pe dezvoltarea unei rețele de monitorizare multi-hazard pentru a evalua și gestiona riscurile complexe din România. Această abordare unificată integrează date climatice, seismice și informații despre dinamica solului într-un sistem centralizat, oferind autorităților și publicului o bază solidă pentru măsuri rapide și eficiente.
Mai exact, INCDFP utilizează o serie de tehnologii avansate, și anume: stații seismice pentru detectarea evenimentelor care se produc în interiorul pământului, o rețea de stații GNSS care înregistrează deplasările fine ale terenului, instrumente de teledetecție pentru monitorizarea dinamicii atmosferei, o rețea de stații de infrasunete pentru localizarea evenimentelor care se produc la suprafața pământului și în atmosferă și o rețea complexă care are în componență echipamente din diferite domenii, destinată monitorizării evenimentelor produse în apă (tsunami), aer (ionizarea atmosferei), etc. Proiectul utilizează, în premieră, datele privind ionizarea atmosferei, pentru a studia modificarea proprietăților atmosferice în timpul furtunilor severe. Ca aplicații specifice se vor monitoriza efectele evenimentelor extreme, inclusiv a cutremurelor asupra infrastructurilor civile și industriale vulnerabile la risc seismic ridicat și care sunt considerate periculoase pentru mediu. Aceste infrastructuri includ macro- și micro-infrastructuri nucleare (de ex., Reactor ICN Pitești), lacuri de cianurare (ex., Roșia Montană), zone situate în apropierea rafinăriilor de petrol (ex. Petromidia Năvodari) și baraje de apă.
Un prim rezultat al proiectului REACTIVE este dezvoltarea Platformei Extreme Events https://reactive.infp.ro/events/, dedicată colectării și analizării datelor despre fenomenele meteorologice extreme. Această platformă permite publicului să contribuie activ prin raportarea evenimentelor meteo neobișnuite

Prin intermediul hărții interactive, utilizatorii pot explora în timp real fenomenele raportate, contribuind la o mai bună înțelegere a impactului schimbărilor climatice asupra comunităților, și ajutând astfel la dezvoltarea de strategii de gestionare a riscurilor.
Proiectul REACTIVE și-a demonstrat utilitatea prin analiza unor fenomene extreme recente, precum precipitațiile intense din sud-estul României din vara anului 2024. Folosind date din surse multiple – seismice, infrasunete, GNSS, satelitare și nu numai – echipa REACTIVE a monitorizat și analizat evoluția și impactul unor evenimente extreme.

Proiectul EPOS
La 30 octombrie2018, Comisia Europeană a acordatEPOS– European Plate Observing System statutul juridic de Consorțiu European pentru Infrastructură de Cercetare de tip ERIC (European Research Infrastructure Consortium), infrastructură la care România a aderat în anul 2020, și care include structuri din domeniul Științelor Pământului.
EPOS este singura infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită (RI) pentru științele pământului solid, care permite accesul liber la date, produse și servicii de cercetare multidisciplinare.
În cadrul competiției de proiecte INFRADEV din cadrul Horizon Europe (HORIZON-INFRA-2023-DEV-01-03), destinată dezvoltării, consolidării și optimizării infrastructurilor de cercetare europene, instituții din țările membre EU au aplicat pentru un proiect ce are ca obiectiv asigurarea continuității EPOS, prin proiectul EPOS ON (European Plate Observing System Optimization and EvolutioN).
Început la 1 septembrie 2024, proiectul EPOS ON este o inițiativă menită să îmbunătățească și să consolideze Infrastructura de Cercetare EPOS (EPOS RI).
Bazându-se pe realizările proiectelor anterioare, EPOS-PP, EPOS-IP, EPOS-SP, dedicate proiectării, implementării și exploatării infrastructurii de cercetare EPOS, proiectul EPOS ON va consolida și optimiza infrastructura existentă și va pregăti calea pentru viitoarele etape de dezvoltare. Proiectul va permite EPOS RI să îndeplinească condițiile de sustenabilItate pe termen lung pentru funcționare, punând accent pe capacitatea acestei infrastructuri de a aduce valoare comunităților științifice și IT și de a genera noi perspective pentru a contribui la provocările societale legate de gestionarea riscurilor și reducerea impactului asupra mediului.

Un rezultat esențial al proiectului EPOS ON va fi extinderea și îmbunătățirea portofoliului de servicii EPOS și dezvoltarea de noi colaborări instituționale și științifice, adaptate nevoilor diverselor comunități din țările membre, și nu numai. Totodată, proiectul va stimula crearea de noi Servicii Tematice, pe lângă cele existente (în prezent sunt 10 Servicii Tematice: Seismology, Near-Fault Observatories, GNSS Data and Products, Volcano Observations, Satellite Data, Geomagnetic Observations, Anthropogenic Hazards, Geological Information and Modeling, Multi-Scale Laboratories, Tsunami), contribuind astfel la activitățile de consolidare și optimizare a infrastructurii de cercetare EPOS.

Un alt aspect important de menționat este că această inițiativă va extinde accesul la date și servicii pentru un număr tot mai mare de utilizatori, în special pentru cercetătorii aflați laînceput de carieră, atât pe plan european, cât și global.
EPOS On include parteneri din 18 țări, implicand reprezentanți nu doar din mediul de cercetare și academic, ci și din sectorul privat și noi comunități. România, prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), participă activ la proiect încă din 2010, oferind date și produse pentru diverse Servicii Tematice, cum ar fi Seismology, Near-Fault Observatories, GNSS Data and Products, Anthropogenic Hazards.
Proiectul EPOS prin cele 5 etape majore de dezvoltare (EPOS CP - Conception Phase, 1997-2010, EPOS PP – Preparatory Phase, 2010-2014, EPOS IP – Implementation Phase, 2014- 2020, EPOS SP – Sustenability Phase, 2020-2023) a reușit să atingă toate obiectivele sale datorită implicării coordonate a unui număr mare de părți interesate din întreaga Europă, inclusiv organizații naționale de cercetare, guverne, oameni de știință implicați în furnizarea de date și servicii, experți IT, grupuri de testare a utilizatorilor, organizații internaționale etc.

Proiectul MULTICARE
MULTICARE - „Multi-hazard low-carbon resilient technologies and multi-scale digital services for a future-proof, sustainable & user-centred built environment” este un proiect european de cercetare în valoare de 7,5 milioane de Euro, ce se desfășoară între 2023 și 2027. Proiectul este condus de Universitatea Tehnică din Delft și are 21 parteneri, printre care INCD pentru Fizica Pămîntului și alte 4 instituții din România. Proiectul va contribui la dezvoltarea unui sistem inovativ de suport decizional bazat pe criterii multiple și pe furnizarea de tehnologii plug & play cu impact scăzut în ce privește emisiile de carbon, pentru îmbunătățirea rezilienței la multiple pericole ale mediului construit, într-o manieră rentabilă și durabilă.
O suită de instrumente digitale multidisciplinare și servicii va fi dezvoltată pentru evaluarea, proiectarea, operarea și managementul unor soluții reziliente destinate reducerii riscurilor datorate hazardelor multiple, precum cutremure, inundații și valuri de căldură. Acestea se vor aplica la mai multe niveluri: de la material la componentă, clădire și cartier/district. Soluțiile dezvoltate vor permite adoptarea unor decizii mai informate în selectarea materialelor/soluțiilor și în dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare reziliente, sprijinind economia circulară. Rezultatele vor fi demonstrate în cadrul unor zone pilot (3 clădiri, 4 cartiere/orașe) situate în țări diferite și având caracteristici și hazarde diverse. O abordare centrată pe utilizator, incluzivă și participativă, va fi implementată în toate etapele proiectului, facilitând implicarea cetățenilor și extinderea durabilității impactului proiectului.
În România, o parte din soluțiile MULTICARE sunt testate pe o clădire cu 2 etaje din București, construită în anii 60. Pe aceasta urmează a fi instalat un exoschelet ce va oferi sprijin atât din punct de vedere seismic, cât și pentru eficientizare energetică. Soluția se dorește a fi aplicată fără relocarea ocupanților clădirii, iar în cazul validării va avea potențial de replicare la cel puțin câteva sute de clădiri similare tipologic din București. Pentru monitorizarea eficienței intervenției, INCDFP se ocupă cu instrumentarea clădirii atât înainte, cât și după lucrări prin intermediul senzorilor seismici profesionali amplasați la diferite niveluri. Aceștia transmit date în timp real și permit, prin intermediul unor algoritmi dedicați, documentarea comportamentului clădirii în timpul cutremurelor.