Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

România pe calea sustenabilității: o analiză a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2025-2030

19 Noiembrie 2024



Pentru a sprijini transformarea economiei, atingând în același timp obiectivele de dezvoltare durabilă, Uniunea Europeană încurajează adoptarea unor strategii naționale integrate, pe termen lung, fundamentale pentru alinierea fiecărui stat membru cu ambițiile climatice globale. Aceste strategii ajută la menținerea unei direcții clare către un viitor sustenabil, fiind totodată esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Acordul de la Paris – limitarea creșterii temperaturii globale la mai puțin de 2°C față de nivelurile preindustriale, urmărind în același timp limitarea acestei creșteri la 1,5°C.



Toate părțile semnatare ale Acordului de la Paris au fost invitate să realizeze strategii de dezvoltare cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, cu obiective de atins până la mijlocul acestui secolul. În acest sens, Regulamentul UE privind guvernanța uniunii energetice și acțiunea climatică (EU/2018/1999) a stabilit un proces prin care statele membre trebuie să elaboreze și să revizuiască aceste strategii la fiecare 10 ani, în concordanță cu Planurile Naționale Integrate pentru perioada 2021-2030.

Contextul național
Pentru România, Planul Național Integrat în Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), publicat de Comisia Europeană în octombrie 2024, oferă o direcție clară către un viitor verde, aliniindu-se atât cu ambițiile Uniunii Europene, cât și cu nevoile specifice ale economiei locale. Construit pentru a susține obiectivele climatice și de sustenabilitate ale Uniunii Europene, PNIESC stabilește o serie de măsuri esențiale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), creșterea eficienței energetice și extinderea utilizării surselor de energie regenerabilă. România urmărește să atingă aceste obiective prin modernizarea infrastructurii energetice și adoptarea de soluții digitale avansate, care vor permite o gestionare mai eficientă a resurselor și reducerea amprentei de carbon a economiei naționale.
În acest context, România face pași importanți în direcția alinierii la aceste obiective, fiind important de menționat inclusiv procesul de aderare la OCDE, demarat în 2022, care aduce cu sine standarde ridicate de transparență, guvernanță și sustenabilitate. Calitatea de membru OCDE presupune o abordare strategică și coordonată în elaborarea politicilor naționale, facilitând integrarea angajamentelor climatice globale în planurile și politicile interne. Astfel, România își consolidează poziția pe scena internațională și asigură un cadru robust pentru dezvoltarea sustenabilă și reducerea emisiilor pe termen lung, conform obiectivelor stabilite prin Acordul de la Paris și reglementările UE privind guvernanța energetică și acțiunea climatică.
Raportul OCDE subliniază că România trebuie să accelereze ritmul de reducere a emisiilor de GES pentru a se alinia cu angajamentele Uniunii Europene. Această provocare este mai acută în sectoarele cu un consum ridicat de energie, unde tranziția la tehnologii mai curate necesită investiții substanțiale. În acest context, PNIESC oferă o abordare integrată, combinând tranziția verde cu digitalizarea, astfel încât România să poată contribui activ la eforturile internaționale de combatere a schimbărilor climatice și să își asigure competitivitatea economică pe termen lung.

Consolidarea securității energetice și a infrastructurii
Unul dintre obiectivele principale ale PNIESC este creșterea securității energetice prin diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței de importuri. România are o dependență energetică de peste 20%, ceea ce face ca stabilitatea să fie esențială în perioadele de volatilitate a piețelor internaționale. Prin măsuri de creștere a producției interne și optimizare a consumului, România urmărește să își asigure autosuficiența și să devină un furnizor de energie stabil în regiune. Printre inițiativele esențiale se numără proiectul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), care va permite accesul României la surse variate de gaz și va facilita conexiuni energetice regionale.
Conform PNIESC, România și-a stabilit obiective clare privind reducerea emisiilor de GES în sectoarele acoperite de Sistemul European de Comercializare a Emisiilor (ETS), vizând o reducere de 43,9% până în 2030. De asemenea, în sectoarele non-ETS, cum ar fi transportul și construcțiile, se preconizează o reducere de 2%, comparativ cu nivelurile din 2005. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a respecta angajamentele asumate de România în cadrul Pactului Verde European și pentru a crea o rețea energetică mai robustă și mai puțin expusă riscurilor externe. Proiectul BRUA oferă României o capacitate de transport de gaz de 1,75 miliarde de metri cubi pe an către Europa de Sud-Est, contribuind astfel la securitatea energetică regională.

Tranziția către energia regenerabilă și reducerea emisiilor de carbon
PNIESC își propune o tranziție accelerată către energia regenerabilă, stabilind un obiectiv de 34% pentru energia regenerabilă în consumul final brut până în 2030. Această tranziție include o creștere a capacităților de energie eoliană și solară, planul propunând o capacitate de până la 4.300 MW pentru energia eoliană și aproximativ 3.100 MW pentru energia solară fotovoltaică. În plus, sectorul transporturilor este vizat pentru o transformare semnificativă, cu un obiectiv de 14% energie regenerabilă până în 2030, susținut prin măsuri de promovare a vehiculelor electrice și de utilizare a biocombustibililor. În sectorul încălzirii și răcirii, se prevede un aport de 33% energie regenerabilă, contribuind astfel la reducerea semnificativă a emisiilor și la diminuarea amprentei de carbon.
PNIESC vizează implementarea unor măsuri riguroase de eficiență energetică în clădiri, inclusiv sisteme moderne de încălzire și răcire, iluminare eficientă și alte echipamente de economisire a energiei. În industrie, tehnologiile digitale sunt folosite pentru monitorizarea și optimizarea utilizării energiei, permițând ajustarea consumului în funcție de cerere și reducând astfel pierderile. Se estimează că, până în 2030, peste 80% din clădirile publice din România vor fi modernizate pentru a respecta standardele de eficiență energetică impuse de UE. Digitalizarea proceselor industriale și modernizarea clădirilor vor aduce beneficii semnificative în termeni de eficiență și de reducere a emisiilor.
Pentru a atinge aceste ținte, România trebuie să îmbunătățească infrastructura rețelei electrice, facilitând integrarea surselor de energie intermitente, cum ar fi energia eoliană și solară. Sistemele de monitorizare în timp real și control digital vor asigura o distribuție mai eficientă a energiei și vor permite adaptarea rapidă la fluctuațiile din producție și consum, asigurând astfel stabilitatea și continuitatea alimentării. În 2023, capacitatea de energie regenerabilă instalată în România a crescut cu 15%, iar ținta pe termen lung este să crească acest procent anual cu până la 20%.



Digitalizarea în sprijinul tranziției energetice
Digitalizarea joacă un rol central în modernizarea și eficientizarea sectorului energetic, sprijinind tranziția către surse regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Integrarea tehnologiilor digitale permite o mai bună gestionare a rețelelor energetice și facilitarea integrării resurselor regenerabile, contribuind la o distribuție echilibrată și o monitorizare în timp real a consumului și producției de energie. Conform PNIESC, România își propune să investească semnificativ în dezvoltarea infrastructurii digitale pentru sectorul energetic, cu un buget estimat de peste 2 miliarde de euro până în 2030​.
Printre inițiativele cheie se numără adoptarea contoarelor inteligente și dezvoltarea infrastructurii avansate de măsurare, care oferă o planificare precisă și o utilizare eficientă a energiei. Aceasta contribuie la scăderea consumului energetic și asigură gestionarea optimă a resurselor naționale, susținând totodată angajamentele României de a combate schimbările climatice și a atinge obiectivele de decarbonizare.
Un alt aspect important este flexibilitatea sistemului energetic, asigurată prin utilizarea bateriilor de stocare și a hidrocentralelor de tip pompaj. România vizează dezvoltarea unei capacități de stocare a energiei de cel puțin 1200 MW până în 2030 și aproximativ 2000 MW până în 2035. Aceste tehnologii contribuie la stabilitatea rețelei și sprijină integrarea resurselor regenerabile variabile, precum energia solară și eoliană​.
Astfel, digitalizarea infrastructurii energetice în România este un element esențial pentru succesul tranziției energetice, facilitând inovarea, reducerea emisiilor și creșterea competitivității economiei naționale, în conformitate cu obiectivele de sustenabilitate stabilite de Uniunea Europeană și Acordul de la Paris.

Rolul Green eDIH în tranziția digitală și verde
Green eDIH contribuie la atingerea obiectivele de transformare durabilă a României, oferind companiilor și instituțiilor publice expertiză necesară pentru a accelera adoptarea de soluții inovatoare în digitalizare și sustenabilitate. Prin parteneriate și colaborare, facilităm accesul la finanțare europeană și atragerea investițiilor pentru proiecte de sustenabilitate care vor contribui la atingerea obiectivelor PNIESC.
PNIESC reflectă angajamentul României față de o tranziție energetică sustenabilă și digitalizată, care nu doar că sprijină obiectivele Uniunii Europene, dar modernizează și infrastructura națională prin adoptarea de tehnologii inovatoare. Colaborarea cu Green eDIH oferă sprijin companiilor și instituțiilor în eforturile lor de a implementa soluții durabile și de a accelera tranziția către o economie verde și digitalizată.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite