Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Tehnologia scindează România

12 Decembrie 2024



Statisticile oficiale arată că până în prezent au fost identificate peste 100 de tipuri diferite de cancer. Acestea sunt clasificate în funcție de tipul de celule afectate, localizarea în corp și comportamentul biologic al tumorilor. Despre cancerul de altă natură nu se spune și nu se prea înțelege nimic.
Este o formă imaterială, stranie, dar la fel de ucigătoare: este un început de metastază care a cuprins umanitatea fără de veste. Un carcinom malign din gâtul societății, care nu mai pare tratabil. Este vorba de oamenii planetei, împărțiți în tabere, care nu mai ascultă nicicum ceea ce se scrie și se transmite, care își acoperă urechile, își omoară liberul arbitru și jubilează exclusiv în cercuri închise, la toate evoluțiile „găștilor” din grup.
Lumea s-a împărțit cel puțin în două: pregresiști și suveraniști, sau liberalism, care susține constituționalismul, democrația liberală, alegeri libere și corecte, drepturile omului, comerțul liber, precum și libertatea religioasă, și iliberealism, promotor al democrației parțiale, cu intensitate redusă,autoritarism electoral, democrație vidă, regim hibrid sau democrație ghidată.
Sunt, pe de o parte, cei care văd, înțeleg, previn, explică lumii pericolele mondiale și se zbat să demonstreze din răsputeri că logica libertății este de sorginte simplă, eurofilă; cei care descriu scheme logice, dar care nu au audiență. Pe troturaul opus urlă furioșii, dezamăgiții, ignoranții și cozile de topor.
Probabil că pentru creștinătate, majoritară azi în spațiul euroatlantic, nu a existat niciodată până azi, un moment mai dramatic decât Marea Schismă din 1054- un eveniment care a întrerupt recunoașterea reciprocă întreBiserica Romei(creștinismulapusean) șiBiserica Greacă(creștinismul de tradiție bizantină). Atunci a existat momentul de ruptură majoră, punctul culminant al tensiunilor ce datau de multă vreme între creștinătatea latină și cea greacă.
Acum vedem, ca niciodată, o schimbare dramatică, generată și întreținută de instrumentele digitale îmbrățișate și aplaudate de noi toți: haosul generat de libertatea de exprimare în social media, lipsa unui control al algoritmilor de postare și diseminare, ba mai mult – lipsa unor măsuri de verificare și pedepsire a exceselor de orice tip extremist: naționalist, fascist, legionar, totalitar, comunist etc. Lipsa reglementarii clare a funcționării canalelor social media, schimbă din temelii construcția și esența democrației, făcând-o în prezent ineficientă și prefigurând fie sfârșitul, fie reinventarea sa.
Au fost imixiuni pe linie online în alegerile vechi și noi din SUA? Cu siguranță că au fost, dar sunt greu de probat și demonstrat. Au fost ingerințe de același tip în Slovacia, Franța și Germania etc și, foarte recent, în România? Au fost experimente, multe reușite, la nivel european? Imposibil de probat clar, greu de demonstrat, dar simplu de observat cu ochiul liber.
Partidele extremiste tind să obțină rezultate record pe social media, deoarece au povești mai ușor de spus, care, la rândul lor, împreună cu algoritmii platformelor, încurajează dezinformarea. Există o nețărmurită nostalgie a celor în vârstă, eșuați în viață, dar și a tinerilor zăbăuci și neinformați, după dictatură, o dorință a celor cu carte de a urma celebrul îndemn al marchizei de Pompadour și al lui Ludovic al XV-lea („După mine, potopul!”), o neînfrânată idee de schimbare cu orice preț, fie ea și sinucigașă.
Răul – în accepțiunea oamenilor raționali, care văd normalitatea la piciorul broaștei – vine, probabil, din zona de bun simț a firii: societatea, în general, a ajuns să fie condusă și acaparată de clanuri, fie ele politice și economice – de grupuri, caste, partide, cum vreți să le spuneți! – care s-au îmbogățit nemeritat, care au sfidat și care și-au subordonat administrațiile locale și instituțiile de forță până la complicitate. Greu de contrazis așa ceva.
Dar a pune în loc o dictatură, e cel mai bun moment de a specula! Nicicând „negrul” democrației de până azi nu a fost la nivelul a ceea ce prefigurează alternativa „patrioților suveraniști”, încântați de ideile revolute de naționalizare, izolaționism și pumn/gardă de fier. Astfel de nemulțumiri, coroborate cu o educație tot mai precară, cu o reacție dură la fenomenul de corupție endemică, au ajuns exploatate în spațiul virtual, lăsat vraiște oricărei forme de exprimare.
Prea puțini înțeleg faptul că România democrată, încercată azi să facă față războiului digital, este, dincolo de partizanatul politic și de ignoranță, victima unei strategii malefice și proceduri clare, clamate formal de însuși premierul ungar Viktor Orban, de exemplu, de SUA, de Comisia Europeană, de comentatori, analiști și alți băgători în seamă.
S-a tot vorbit despre ingerințele Rusiei, despre conturi false și troli, despre o ofensivă prin zeci și zeci de mii de conturi false TikTok, instagram, Facebook, Telegram, X, șamd. S-a demonstrat că reacționăm greu sau deloc, că dormim în bocanci sau suntem complici, că aplaudăm în off ideea de a ucide libertatea pe seama unor pretexte false (urgia LGBT, război iminent etc), că mai aproape de luciditate avem, milioane dintre noi, votanții, telefonul smart otrăvit și spiritul de turmă.
Cu adevărat tragic e faptul că toamna și iarna asta, care se îngână nervos, ne arată că tehnologia, pusă pe piedestal, la loc de frunte de atâta vreme, ne-a frânt aripile tuturor. Ne-a înstrăinat, ne-a turnat plumb în cizme, ne-a rupt comunicarea și ne-a făcut dușmani. Nimeni nu mai vrea să audă argumentele celuilalt, toți așteaptă un deznodământ care să le dea dreptate. Unul care nu va veni, care – în contextul unei disoluții fără precedent de încredere și autoritate – va fi un cocktail exploziv, amorsat secundă de secundă, în spațiul virtual, pe incontrolabilele rețele sociale.
Avem de plătit un preț uriaș pentru luxul de a comunica fatal de ușor, de a ne exhiba frustările și neputințele, de a ne ascunde întunericul, invidia și revanșa surdă. Tehnologiile noi țin hangul inconștienței; consumerismul, hăhăiala, minciuna și suficiența ne-au intrat pe ușă și fereastră, pe sub ușă, ca un gaz care, dacă nu ne omoară deplin, ne strică busola și spiritul, ne schimonosește.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite