Revista >> Decembrie 2024 [Nr. 269] >> Tehnologie

Software CAD entry-level

Mircea Badut

12 Decembrie 2024

Nu la mult timp după apariția aplicațiilor software destinate proiectării tehnice generice (Computer Aided Design & Drafting) s-au ivit pe piață și aplicații CADD entry-level, reliefându-se o nișă pentru soluții mai ieftine (cu prețuri mult mai mici decât aplicațiile profesionale consacrate, sau fiind chiar gratuite) dar având totuși aplicabilitate pentru o multitudine de situații practice.

Un nou segment de piață
Dacă până în anul 1980 domeniul CAD era reprezentat doar de aplicațiile software gen CATIA și Unigraphics rulând pe așa-zisele stații grafice (microcalculatoare puternice, cu sistem de operare UNIX), odată cu răspândirea calculatoarelor de tip PC piața avea să cunoască o democratizare și o diversificare semnificative. Iar dacă aplicațiile menționate aveau o destinație destul de strictă (proiectare de automobile, avioane, nave, instalații uzinale, etc), odată cu apariția software-urilor pentru calculatoare personale se ivea o categorie nouă: software-uri CAD generice (referite adesea cu acronimul CADD), adică aplicabile în mai toate domeniile de proiectare tehnică. Prima apariție semnificativă în acest nou segment de piață a constituit-o software-ul AutoCAD (Autodesk, 1982), urmată de MicroStation (Bentley, 1985). Însă curând aveau să apară și aplicații CADD mai ieftine și mai restrânse ca funcționalități (TurboCAD-ul și DesignCAD), revelând subsegmentul CAD entry-level. De altfel, și cei doi producători fanion (Autodesk și Bentley) vor lansa câte o linie de produse pentru această nișă: AutoCAD LT (1993) și respectiv PowerDraft (1994).
Dar probabil că cea mai interesantă „revoluție“ în sensul accesibilității a fost cea determinată în ultimul deceniu al mileniului trecut de influența cerscândă a conceptului open-source (de cvasi-gratuitate) venit din ecosistemul Linux. Însă, întâmplător sau nu, reforma începea cu lansarea în 1998 a software-ului Visio IntelliCAD, care se dorea o clonă ieftină de AutoCAD (rulând pe sistemul de operare Windows). Valurile provocate atunci au determinat actorii majori ai pieței să cadă de acord înspre relaxarea licențierii de proprietate intelectuală, și astfel s-au constituit alianțele OpenDWG (1998, devenită ulterior Open Design Alliance) și respectiv ITC (IntelliCAD Technology Consortium - 1999).

Privind retrospectiv, putem spune că rezultatul acelor frământări alei piaței CAD a fost apariția mai multor linii de produse CADD înrudite (și similare), precum: 4MCAD, ActCAD, ArCADia, BricsCAD, CADian Pro, CADopia, DraftSight, GstarCAD, IronCAD, midas CAD, MicroSurvey CAD, PriMus-CAD, progeCAD, Right-CAD, StabiCad, Trimble EC-CAD, ZWCAD. (Eventual vedeți și articolul meu din revista Market Watch nr. 231/2021.)

Aspecte mai contrete
Reformulăm, pentru o clarificare privind elementul nodal menționat: acum IntelliCAD nu desemnează un software, ci un trunchi pentru o familie de produse software comerciale dezvoltate de diverse companii afiliate la ITC. Și subliniem aspectul cel mai important: mai toate software-urile emanate din trunchiul IntelliCAD au comenzile de lucru similare (în cvasi-totalitate) cu cele folosite în AutoCAD (mediul CAD de referință din domeniu) și lucrează nativ cu fișierul desen de format DWG, creat de firma Autodesk pentru AutoCAD. (În paranteză menționăm că există și software-uri având o similitudine cu AutoCAD-ul destul de substanțială în privința comenzilor de desenare, însă care nu provin din această alianță, un exemplu ilustru fiind Rhinoceros.) La capitolul similitudini trebuie adăugat și AutoLISP-ul, ca limbaj de programare util pentru a construi mici aplicații rulând în mediul IntelliCAD/AutoCAD. Însă în cele ce urmează prezentăm succint câteva aplicații software din afara trunchiului IntelliCAD.

• SketchUp – schimbări de pradigmă
În anul 2000 apărea un software CAD bazat eminamente pe direct modeling, conceptul ce amenința, la început de mileniu, să reformeze paradigma modelării tridimensionale profesionale (devenită clasică în Mechanical Computer-Aided Design). Însă, dincolo de reforma internă, pentru utilizatori o schimbare mai radicală o prezentau atunci aspectul intefeței și modul de interacțiune în spațiul virtual de proiectare 3D (foarte simplificate și intuitive), care nu se conformau „liniei profesionale” MCAD și/sau CADD. În anul 2006, SketchUp a fost cumpărat de Google (ca unealtă pentru Google Earth și mai apoi pentru Google Maps) și pentru câțiva ani el a fost pus la dispoziție gratuit (până în 2012, când a fost cumpărat de compania Trimble). Astăzi SketchUp există atât în variante comerciale (ca versiuni desktop & web și respectiv cloud), cât și într-o variantă gratuită (SketchUp Free, care este versiune web).
• LibreCAD și FreeCAD
Desigur că soluțiile CADD gratuite nu se pot ridica la nivelul celor comerciale în privința facilităților de lucru (nivelul de detalii din proiect, mărimea proiectului, eficiența anumitor operații/abordări, specializări diverse), dar există adesea situații în care și ele pot fi utile. La prima vedere, aceste două soluții CADD – provenind de la www.freecadweb.org și respectiv de la librecad.org – se prezintă ca fiind destul de capabile (raportat la cost) și destul de conforme cu uzanțele actuale, inclusiv în domeniile profesionale gen IMM. Amândouă pun la dispoziție versiuni pentru sistemele de operare Windows, Linux și MacOS, și au interfețele adaptate în foarte multe limbi (inclusiv în limba română). Amândouă oferă oarece suport tehnic și resurse documentare extensive. Aplicațiile LibreCAD și FreeCAD includ funcțiile de bază pentru desenare și proiectare 2D și 3D, iar FreeCAD are în plus câteva facilități de configurare 3D și de generare a animațiilor. Tot de partea lui FreeCAD notăm și câteva facilități specifice aplicării în arhitectură/construcții (biblioteci de simboluri, modelare BIM, devize de materiale). FreeCAD oferă funcții de project management, iar LibreCAD oferă facilitatea de lucru cu șabloane de proiectare. Amândouă permit dezvoltarea de mici aplicații (API). Amândouă lucrează consistent cu straturile, și amândouă includ funcții pentru cotare. Pe de altă parte, amândouă au dificultăți în a lucra cu DWG-uri sau cu desene referință-externă, însă – amintindu-ne prețul – realizăm că nu are rost să le comparăm cu soluțiile CADD comerciale.
• Rhinoceros – costuri rezonabile șiforme stilate
Pentru acele situații CAD în care accentul cade pe suprafețe libere – cu forme nereductibile la geometriile 3D primitive știute (paralelipiped, piramidă, con, cilindru, tor, etc) – software-ul Rhino 3D se arată ca o recomandare serioasă. Deceniile de experiență ale soluției de la Robert McNeel & Associates, arhitectura sa deschisă (mulțimea de plug-in-uri terțe) și existența versiunilor pentru platformele Windows/PC, Mac OS X și iOS/Apple, toate contribuie la statutul său. Dar la succesul acestuia conlucrează substanțial și Grasshopper, soluție de programare vizuală și de modelare parametrică ce comple(men)tează Rhino-ul.

În loc de încheiere
Spre final trebuie să menționăm (așa cum am făcut-o și în recenziile altor categorii de aplicații software), că există (și probabil vor exista tot mai multe) situații în care soluțiile CAD rezidă total/parțial în cloud (ca servicii pe serverele internet ale furnizorilor) fiind deci încadrabile în categoria SaaS, și având costurile gestionabile ceva mai flexibil. Și apropo de costuri, trebuie spus că în ultimul timp licențele pentru software-urile mai scumpe se plătesc tot mai mult prin abonament (fracțiuni de preț periodice, eventual proporționale cu numărul de module utilizate efectiv din pachetul CAD, în loc de suma completă pentru licența perenă).
Trebuie să spunem și faptul că, la extremitatea mai dinamică și mai nepretențioasă a pieței, există și aplicații CAD pentru dispozitivele mobile cu sisteme de operare Apple iOS sau Google Adroid (smartphone și tabletă), doar că ele au facilități mult mai restrânse, fiind utilizate mai ales pentru vizualizarea desenelor/proiectelor tehnice și pentru adnotare colaborativă (adică pentru inserarea de observații, confirmări de concepte, recomandări de ajustare, rapoarte sintetice, avizări) și doar rareori pentru mici editări. Exemple: AutoCAD (DWG Viewer & Editor), DWG FastView-CAD, ZWCAD Mobile, CAD Reader-Fast, ARES Touch, Etoolbox Mobile CAD Viewer, SchemataCAD, eDrawings, SketchUp Viewer, CAD Assistant, CAD Exhager, OnShape 3D CAD, etc.