Revista >> Decembrie 2024 [Nr. 269] >> IT&C

România și viitorul AI: Transformarea provocărilor în oportunități de excelență regională

Lector univ. Alexandra Cernian, Facultatea de Automatica si Calculatoare – UPB

12 Decembrie 2024

Inteligența Artificială (AI) transformă industrii și economii la nivel global, iar Europa Centrală și de Est (ECE) începe să joace un rol mai vizibil în această revoluție tehnologică. În timp ce liderii regionali precum Polonia sau Grecia atrag cele mai mari investiții, România contribuie semnificativ la diversificarea ecosistemului AI din regiune. Deși 2024 a adus provocări economice și o ușoară scădere a investițiilor în România, inițiativele emergente și infrastructura în dezvoltare sugerează un potențial important pentru viitor. Realizat și publicat recent de The Recursive (companie media tech independentă axată pe ecosistemele emergente de inovare și startup din Europa Centrală și de Est), raportul „The State of AI in CCE 2024” analizează și ecosistemul AI din România, incluzând dinamica investițiilor, tendințele strategice și provocările care conturează piața.

Performanțe generale ale ecosistemului AI din România
În perioada ianuarie-august 2024, ecosistemul AI din România a atras investiții totale de 68 milioane euro, o valoare substanțial mai mică față de 97 milioane euro înregistrate în 2023. Această scădere este influențată de mai mulți factori, inclusiv contextul economic global caracterizat de instabilitate geopolitică, rate mari ale inflației și condiții mai restrictive de finanțare. În timp ce nivelul mai redus al investițiilor reflectă o încetinire temporară, acesta poate indica, de asemenea, o nevoie crescută de adaptare a companiilor locale la cerințele pieței și la noile tendințe în domeniul AI.
România găzduiește în prezent 146 de companii de produse AI, situându-se pe locul trei în Europa Centrală și de Est (ECE) din punctul de vedere al densității de startup-uri AI. Majoritatea acestor companii sunt în faze timpurii de dezvoltare, ceea ce sugerează o comunitate antreprenorială activă și un interes crescut pentru inovație tehnologică. Deși acest număr demonstrează un potențial semnificativ de creștere, companiile aflate în stadii incipiente se confruntă cu dificultăți specifice în atragerea finanțării necesare pentru a trece la următoarele etape de dezvoltare.
Distribuția finanțării pe etape arată astfel:
• 51% dintre companii au obținut finanțare de tip Seed, ceea ce evidențiază o bază solidă pentru dezvoltarea timpurie a ideilor de afaceri.
• 18% se află în etapa Pre-seed, indicând interesul pentru idei noi și dezvoltarea acestora până la un stadiu minim viabil.
• 10% au progresat la nivelul Series A, unde se înregistrează primele finanțări semnificative pentru extinderea afacerii.
• 3% au ajuns la nivelul Series B, ceea ce subliniază dificultatea companiilor românești în a obține investiții de creștere pe termen lung.
Prevalența companiilor în etape incipiente, precum Seed și Pre-seed, sugerează o cultură antreprenorială dinamică și inovativă în România. Totuși, această distribuție pune în evidență o lacună semnificativă în accesul la capital pentru etapele ulterioare, precum Series A și B. Acest lucru poate încetini creșterea companiilor și limitarea capacității lor de a deveni jucători competitivi pe piețele globale. În plus, dependența mare de finanțările inițiale atrage riscul ca multe dintre aceste companii să nu reușească să scaleze sau să reziste provocărilor pieței pe termen mediu și lung.
Deși ecosistemul AI din România demonstrează un potențial ridicat prin numărul ridicat de companii nou-înființate, progresul general al acestora este încetinit de lipsa capitalului pentru creștere. Pentru a maximiza acest potențial, este esențial să fie dezvoltate strategii care să atragă investiții mai consistente în etapele avansate, dar și să fie stimulată colaborarea dintre guvern, mediul academic și investitorii privați. Această abordare ar putea asigura o mai bună maturizare a companiilor și consolidarea poziției României în peisajul AI regional.

Finanțări notabile

FintechOS - Sumă atrasă: 55,2 milioane euro (Series B).
FintechOS este liderul din România în dezvoltarea soluțiilor AI pentru sectorul fintech, oferind o platformă care facilitează digitalizarea rapidă a serviciilor financiare. Soluția permite băncilor și asigurătorilor să dezvolte și să lanseze produse personalizate într-un timp mult mai scurt decât metodele tradiționale.
Această investiție consolidează poziția României ca un hub pentru inovațiile din fintech și atrage atenția asupra potențialului țării în a susține soluții scalabile pe piețele internaționale.
FilmChain - Sumă atrasă: 2,8 milioane euro (Seed).
FilmChain este o platformă bazată pe
blockchain care gestionează drepturile digitale și distribuția veniturilor pentru industria cinematografică și media. Aceasta oferă transparență în procesul de alocare a veniturilor între producători, actori și alte părți implicate.
Cu această finanțare, FilmChain își extinde operațiunile și contribuie la adoptarea tehnologiilor AI și blockchain în industrii creative, un domeniu în plină expansiune la nivel global.
Genezio - Sumă atrasă: 1,8 milioane euro (Pre-seed).
Genezio dezvoltă o platformă care facilitează crearea rapidă de prototipuri AI, permițând startup-urilor și companiilor să testeze și să itereze idei noi mai eficient. Soluția sa se concentrează pe democratizarea accesului la tehnologiile AI avansate, reducând costurile inițiale de dezvoltare. Această finanțare poziționează Genezio ca un actor promițător în susținerea startup-urilor tehnologice, contribuind indirect la accelerarea ecosistemului AI local.
Aceste finanțări reflectă interesul continuu al investitorilor pentru companii românești care dezvoltă soluții cu aplicabilitate globală în domenii precum fintech, blockchain și prototipare AI. FintechOS, cu o finanțare de peste 55 milioane euro, reprezintă un exemplu excelent de start-up care a trecut de etapele incipiente și a devenit un jucător competitiv pe piața internațională. În schimb, FilmChain și Genezio demonstrează că România poate atrage investiții și în startup-uri aflate în faze timpurii, dar cu idei inovatoare și direcționate către nișe emergente.
Totuși, numărul limitat de finanțări de mare anvergură subliniază nevoia de diversificare a surselor de capital, în special pentru companiile aflate în fazele intermediare și avansate de dezvoltare. Accesul la mai multe fonduri de tip Series A și Series B este esențial pentru a sprijini aceste companii în extinderea internațională și scalarea afacerilor.

Inițiative notabile
Investițiile în infrastructură, precum platforma cloud guvernamentală și Institutul Național de Cercetare în Inteligență Artificială, sunt esentiale pentru dezvoltarea ecosistemului AI din România.
În cadrul unui contract de 100 milioane euro, Vodafone, în colaborare cu alte entități tehnologice, dezvoltă o platformă cloud guvernamentală pentru România, cu termen de finalizare până în 2025. Platforma își propune să unifice și să modernizeze infrastructura digitală a administrației publice, permițând stocarea, accesarea și gestionarea centralizată a datelor guvernamentale. Aceasta va îmbunătăți securitatea datelor și eficiența operațională, oferind o bază solidă pentru integrarea tehnologiilor emergente, inclusiv AI. Proiectul este esențial pentru digitalizarea sectorului public din România, contribuind la reducerea birocrației și creșterea transparenței. De asemenea, este un pas important spre alinierea la standardele europene de guvernanță digitală.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca dezvoltă un Institut Național de Cercetare în Inteligență Artificială, care va include 30 de laboratoare specializate în domenii precum sănătatea, transportul și securitatea cibernetică. Institutul își propune să fie un punct de convergență pentru mediul academic, sectorul privat și administrația publică, contribuind la formarea unei generații de experți în AI și la implementarea soluțiilor practice pentru provocările societății.
Aceste inițiative au potențialul de a atrage și reține talentele locale si de a crește competitivitatea internațională, astfel încât România poate deveni un hub regional pentru inovare în AI, prin susținerea colaborărilor internaționale și dezvoltarea unor soluții exportabile.

Provocări ale ecosistemului AI din România
• Declin al numărului de angajați din sectorul ICT
În 2024, numărul de angajați din sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (ICT) a scăzut cu 8,7%, ceea ce reflectă o pierdere semnificativă a talentelor către piețele externe mai bine finanțate și mai atrăgătoare.
Principalele cauze sunt salarii mai competitive și oportunități de carieră mai variate în alte țări europene, precum și lipsa unor politici naționale clare care să sprijine retenția talentelor și să ofere stimulente pentru profesioniștii din domeniu.
Această scădere afectează nu doar companiile existente, care întâmpină dificultăți în recrutarea personalului calificat, dar și ecosistemul AI în ansamblu, limitând capacitatea de inovare și creștere pe termen lung.
România trebuie să dezvolte strategii proactive pentru a combate fenomenul de migrație a creierelor, oferind stimulente financiare și fiscale, oportunități de creștere profesională și o infrastructură care să sprijine munca inovatoare.
• Acces limitat la capital
Investițiile în companiile locale aflate în faze mai avansate (Series B și mai sus) sunt rare. Aceasta creează un blocaj în ciclul de dezvoltare al companiilor, împiedicându-le să treacă de la stadii incipiente la niveluri de creștere globală.
Investitorii locali se concentrează în principal pe finanțarea startup-urilor aflate în faze timpurii, iar numărul limitat de investitori internaționali care se implică pe piața din România îngreunează accesul la capital de creștere. Pe de alta parte, infrastructura financiară, inclusiv fondurile de capital de risc și investitorii privați, este insuficient dezvoltată pentru a susține o creștere consistentă.
Lipsa accesului la capital de creștere determină multe companii promițătoare să își mute sediul sau să caute oportunități în alte țări, reducând potențialul economic și tehnologic al României.
În acest context, o colaborare mai strânsă între sectorul privat, fondurile de investiții și guvern ar putea facilita accesul companiilor la finanțări mai consistente. Crearea unor fonduri dedicate pentru creșterea companiilor de tehnologie ar putea contribui semnificativ la depășirea acestui blocaj.
• Educație și formare
Sistemul educațional nu reușește să țină pasul cu cerințele pieței, iar lipsa unor programe dedicate de formare în AI limitează capacitatea de a genera o forță de muncă calificată.
Printre cauzele acestui fenomen se numără curricula școlară și universitară care este adesea depășită, punând un accent insuficient pe noile tehnologii și cerințele pieței globale, precum și colaborarea redusă între instituțiile de învățământ, companiile private și inițiativele de cercetare.
Fără o bază solidă de specialiști în domeniul AI, companiile românești se confruntă cu dificultăți majore în adoptarea și dezvoltarea tehnologiilor avansate. Acest lucru afectează competitivitatea pe termen lung, în special pe piețele internaționale.
Investițiile în educație, inclusiv programe de formare continuă și reconversie profesională, sunt esențiale pentru a sprijini tranziția către o economie bazată pe cunoaștere. Integrarea AI în curricula școlară și universitară ar trebui să devină o prioritate națională.

Tendințe strategice și oportunități
România are oportunitatea de a-și consolida ecosistemul AI prin inițiative strategice care promovează colaborarea dintre guvern, mediul academic și sectorul privat. Programele de accelerare precum Techcelerator și BeAI Europe’s AI Pre-Accelerator facilitează conexiunile dintre startup-uri și investitori, oferind mentorat, acces la rețele extinse și oportunități de finanțare. Aceste inițiative contribuie la reducerea decalajului dintre ideile inovatoare și resursele financiare necesare pentru implementare, consolidând ecosistemul AI local și sporind șansele de succes ale startup-urilor pe piețele internaționale.
În paralel, guvernul joacă un rol tot mai activ prin finanțarea cercetării și implementarea unor proiecte de anvergură, cum ar fi platforma cloud guvernamentală și Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială din Cluj-Napoca. În plus, finanțările europene și programele naționale sprijină atât dezvoltarea competențelor digitale, cât și cercetarea în AI, prin stimulente fiscale și granturi direcționate către companii inovatoare. Aceste măsuri oferă un mediu mai favorabil pentru inovație și contribuie la crearea unei baze solide pentru competitivitatea globală a ecosistemului AI.
Colaborarea dintre guvern, mediul academic și sectorul privat este esențială pentru crearea unui ecosistem AI robust. Guvernul poate oferi resurse și sprijin legislativ, mediul academic poate contribui prin cercetare avansată și formarea specialiștilor, iar sectorul privat poate accelera implementarea și comercializarea inovațiilor. Diversificarea surselor de finanțare, integrarea educației continue și extinderea colaborărilor internaționale sunt pași necesari pentru creșterea sustenabilă a acestui sector în România.
Oportunitățile emergente pentru ecosistemul AI din România se concentrează pe extinderea colaborărilor internaționale, integrarea AI în industrii strategice și crearea de proprietate intelectuală locală. Parteneriatele cu ecosisteme AI din alte țări pot deschide accesul la piețe globale și la expertiză avansată, accelerând dezvoltarea companiilor locale. În același timp, domenii precum sănătatea, energia verde și producția industrială oferă un teren fertil pentru implementarea soluțiilor AI, având potențialul de a stimula creșterea economică și inovarea. Dezvoltarea proprietății intelectuale locale în AI va consolida poziția României de jucător competitiv pe piața globală, atrăgând investiții și întărind ecosistemul de inovație.

Concluzii
Ecosistemul AI din România traversează o etapă de tranziție, caracterizată de un mixîntre oportunități promițătoare și provocărisemnificative. Pe de o parte, dinamismul antreprenorial este vizibil prin numărul tot mai mare de startup-uri inovatoareși prin inițiativele de sprijin, precumprogramele de accelerare și investițiile în infrastructură digitală.
Pe de altă parte, ecosistemul se confruntăcu dificultăți în atragerea și retenția talentelor, fenomen amplificat de migrarea specialiștilor către piețe mai atractive. Finanțarea limitată pentru companiile aflateînetape avansate, precum Series B șimaisus, limitează posibilitatea acestora de ase extinde internațional și de a deveni lideri depiață. În plus, lacunele din sistemul educațional și deficiențele în dezvoltarea competențelor digitale afectează competitivitatea pe termen lung.
Pentru ca România să își maximizeze potențialul în peisajul AI al Europei Centrale și de Est, sunt necesare investiții bine direcționate în formarea și retenția talentelor, extinderea accesului la capital și promovarea colaborării între guvern, mediul academic și sectorul privat. O abordare integrată, care să susțină atât dezvoltarea companiilor existente, cât și emergența noilor idei, poate poziționa România ca un hub regional de excelență în AI, contribuind semnificativ la inovarea și digitalizarea economiei naționale.