Revista >> Ianuarie - Februarie 2025 [Nr. 270] >> Top Story

DANUBIUS-RO: nucleu românesc în cercetarea paneuropeană a sistemelor fluvii-mări

Daniel Butnariu

12 Februarie 2025

Organizat pe 14 ianuarie 2025 la Biblioteca Academiei Române, evenimentul dedicat lansării etapei de implementare a proiectului DANUBIUS-RO, Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii – Mări, a oferit ocazia recapitulării jaloanelor istorice ale unei remarcabile inițiative românești de cercetare și a scos în evidență impactul semnificativ al viitoarei infrastructuri în direcția validării unei noi paradigme în știința mediului. Proiectul reprezintă rezultatul concret al unui efort concertat de a redefini cercetarea ecosistemelor fluviu-mare într-o manieră integrată și presupune construcția, echiparea și operaționalizarea componentelor românești ale infrastructurii de cercetare distribuită pan-european DANUBIUS-RI (Research Infrastructure). Dacă la nivel formal obiectivele DANUBIUS-RO se concentrează pe protecția mediului, pe managementul sustenabil al resurselor naturale sau pe încurajarea colaborărilor științifice internaționale, la nivel simbolic gestiunea acestui proiect pune în lumină câteva repere care pot călăuzi spre succes și alte inițiative curajoase: viziune, perseverență, continuitate, spirit de conducere (leadership). Acestea sunt ingredientele care au dat naștere unui proiect strategic cu profil unic în spațiul cercetării românești.

Datele tehnice ale proiectului DANUBIUS-RO sunt relativ simplu de enunțat: ca parte integrantă a infrastructurii europene de cercetare DANUBIUS-RI, componenta românească DANIUBIUS-RO cuprinde trei elemente esențiale: un HUB care va fi construit la Murighiol, unde vor fi active 17 laboratoare și de unde va fi asigurată conducerea întregii infrastructuri paneuropene DANUBIUS-RI, Supersite-ul Delta Dunării (un adevărat laborator natural cu 6 stații de cercetare în teren, 52 de puncte de observație și alte echipamente specializate) și un Centru de Date care va fi realizat într-o etapă ulterioară. Etapa de implementare inaugurată în cadrul evenimentului privește primele două dintre cele trei componente majore DANUBIUS-RO și sunt finanțate prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (POCIDIF) cu 128,6 milioane de euro. Proiectul DANUBIUS-RO este implementat de un consorțiu compus din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, Institutul de Geodinamică al Academiei Române și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.

În perioada de implementare sunt prevăzute construcții de infrastructură (trei corpuri de clădire, dintre care cel alocat laboratoarelor va avea o suprafață construită totală de peste 9.420 mp) și începerea activităților de cercetare-dezvoltare precum și a celor de transfer către 10 IMM-uri partenere în proiect.
Dar pentru a înțelege mai bine importanța acestui proiect, cel mai util este să ne raportăm la un termen de comparație accesibil: deși face parte dintr-o serie de 5 proiecte strategice finanțate prin Programul PoCIDIF, DANUBIUS-RO este mai apropiat ca impact și anvergură de infrastructura de cercetare ELI-NP (Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics) de la Măgurele. Doar că există câteva mențiuni care evidențiază caracterul cu totul aparte al infrastructurii europene reprezentată pe plan local de DANUBIUS-RO, după cum explică Mihaela Păun, director general INCDSB, institutul care coordonează acest proiect: „În primul rând, inițiativa DANUBIUS a plecat de la o idee românească; apoi, infrastructura distribuită DANUBIUS-RI este primul proiect ESFRI [Forumul Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare – organizație care susține direcționarea investițiilor din statele membre ale Uniunii Europene către infrastructuri de cercetare cu relevanță globală,bazate pe excelență științifică] coordonat de România; de asemenea, DANUBIUS-RI va fi și primul Consorțiu pentruInfrastructură Europeană de Cercetare [ERIC – European Research Infrastructure Consortium] operaționalizat și coordonat de țara noastră.”

Reperele temporale ale unei idei vizionare
Prezent la eveniment, academicianul Nicolae Panin, președinte al Secției de Științe Geonomice al Academiei Române și director GeoEcoMar în perioada 1996-2008, a evocat istoria inițiativei DANUBIUS: „Istoria proiectului DANUBIUS-RI a început cu cel puțin 30 de ani în urmă. Ideea provine de la un proiect european, European River Ocean System, început în 1987 cu partea de vest a Mării Mediterane, migrând ulterior spre partea de est, pentru ca apoi, în 1994, să ajungă la Marea Neagră și la fluviul Dunărea. Atunci s-a cristalizat intenția unui proiect care să aibă în vedere râurile, fluviile și marea în care se varsă acestea.” În 1995, Doru Dumitru Palade, la acel moment ministru al Cercetării și Tehnologiei, a prezentat în cadrul unei întâlniri la Paris cu Edith Cresson, Comisar European pentru Știință, Cercetare și Dezvoltare, inițiativa de a înființa un centru internațional de cercetări în Delta Dunării pentru a fructifica potențialul științific al acestui veritabil laborator natural al României. „A fost acceptată ideea cu mențiunea de a veni cu un proiect bine pus la punct, pentru a putea fi aprobat și susținut financiar de Comisia Europeană”, a povestit academicianul Nicolae Panin.
Interesul manifestat de reprezentanta Comisiei Europene pentru un asemenea centru a asigurat impulsul necesar pentru ca anul următor Consiliul Local Murighiol să aprobe decizia de a aloca un teren în vederea construirii noii entități de cercetare. Unitățile de cercetare de profil au continuat activitățile de studiu pe Dunăre, în Deltă și în Marea Neagră, iar în 2002 GeoEcoMar a obținut statutul de Centru european de excelență pentru studiul complex al sistemelor fluviu-mare, având ca studiu de caz fluviul Dunărea –Delta Dunării – Marea Neagră.
În septembrie 2006, GeoEcoMar a organizat împreună cu organizația de cercetare a US Army Corps of Engineers o reuniune internațională în Delta Dunării, la Murighiol, cu subiectul Rivers, Deltas – Evolution, Environment, Challanges and Sustainable Management: a fost momentul în care s-a concretizat conceptul de management integrat al sistemelor fluviu-deltă-mare și astfel a apărut inițiativa înființării unui centru internațional care să își concentreze atenția nu doar asupra sistemului Dunăre – Marea Neagră, ci să includă în aria de studiu și alte sisteme fluviu-mare din Europa. „Așa s-a născut ideea proiectului DANUBIUS-RI, care până la urmă a devenit un proiect de creare de infrastructură de cercetare distribuită în toată Europa”, a rememorat acad. Nicolae Panin.
Recunoscută la fel ca academicianul Nicolae Panin drept părinte al proiectului DANUBIUS-RI, dr. Manuela Sidoroff, director INCDSB în perioada 2005-2020, a plasat originile inițiativei chiar mai departe în istoria științelor românești: „Din punctul meu de vedere, istoria proiectului începe încă din 1916, când Grigore Antipa, în memorabila sa monografie Pescăria și Pescuitul în România, enunța două aspecte necesare dezvoltării Deltei Dunării: necesitatea cercetării multidisciplinare și convergența dintre științele sociale, umaniste, biologie etc. Apoi, în perioada 1991-1992, Jacques-Yves Cousteau, înurma unor expediții în Delta Dunări, a vorbit despre necesitatea unui centruecologic transdisciplinar la Murighiol, locul considerat ideal pentru a susține cercetarea multidisciplinară menităsă protejeze și să exploreze în siguranță și durabil Delta Dunării. Aceastarecomandareapare în cartea Dunărea, pentru cine şi de ce? şi în documentarul Dunărea, un fluviu viu.”

Maturizarea unei inițiative de avangardă
Ideea unei infrastructuri continentale pentru cercetarea mai multor sisteme fluviu-mare din Europa s-a concretizat prin prezentarea în 2008 la Bruxelles a proiectului „International Centre for Advanced Studies on River-Sea Systems – DANUBIUS-RI”. Inițiativa fundamentează decizia Guvernului României din 2010 de a demara planurile de dezvoltare a unui Centru Internațional de Cercetare pentru Fluviul Dunărea – Delta Dunării – Marea Neagră. Anul următor, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) creează cadrul necesar pentru dezvoltarea infrastructurii DANUBIUS-RI, desemnat în 2013 drept „proiect fanion” (Flagship) SUERD, cu aplicație extinsă asupra altor sisteme fluviu-mare europene.
O serie de acțiuni asumate la nivel național și european au contribuit apoi la maturizarea întregului concept. De pildă, proiectul DANCERS – „DANube macroregion: Capacity building and Excellence in River Systems (basin, delta and sea)” (2013-2015) finanțat de Comisia Europeană prin Programul Cadru 7 a asigurat, între altele, elaborarea unei agende strategice pentru cercetarea în domeniul apei, dezvoltarea infrastructurii distribuite și formarea unei resurse umane specializate pe baza unor planuri educaționale dedicate. DANCERS a fost condus de GeoEcoMar în parteneriat cu INCDSB, bucurându-se de contribuția a 15 universități europene. Pe plan național, în 2014, Guvernul României a declarat DANUBIUS-RI drept „Proiect Strategic de Prioritate Națională” și a transmis Comisiei Europene o scrisoare de angajament în acest sens.
Tot în 2014, pe 23 septembrie, a fost inaugurat primul modul al Centrului de Cercetări Murighiol, conceput și ca spațiu dedicat dezvoltării funcțiunilor viitoarei componente românești a DANUBIUS-RI. Sub coordonarea INCDSB, construcția a fost finanțată de Autoritatea Națională de Cercetare, iar centrul a început să găzduiască o serie de conferințe, ateliere și vizite, contribuind deopotrivă la elaborarea unei agende strategice de cercetare, la definirea unei infrastructuri adecvate pentru macrosistemul Dunăre-Marea Neagră, dar și la programele educaționale care au cuprins toate nivelurile de învățământ, de la școala primară până la studiile postuniversitare.

DANUBIUS-RI: de la plan la realitate
La sfârșitul anului 2016, includerea oficială a DANUBIUS-RI pe foaia de parcurs (Roadmap) a ESFRI ca infrastructură de cercetare de mediu a pus bazele fazei pregătitoare a proiectului, DANUBIUS-PP (Preparatory Phase), care s-a desfășurat în perioada 2016-2019, atrăgând 29 de parteneri europeni din mediul academic, de cercetare și guvernamental într-un consorțiu coordonat de GeoEcoMar, cu participarea INCDSB. Această colaborare internațională a condus la cristalizarea unei structuri integrate a infrastructurii europene DANUBIUS-RI și la definirea priorităților științifice, a viziunii și misiunii proiectului.
În acest context, România a implementat două proiecte complementare pentru definirea contribuției naționale și dezvoltarea infrastructurii românești ca parte integrantă a proiectului european DANUBIUS-RI: proiectul DANS – „Strategie și acțiuni pentru pregătirea participării naționale la DANUBIUS-RI” derulat în perioada mai 2018 – iunie 2019 a fost finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării, sub coordonarea INCDSB în parteneriat cu GeoEcoMar, iar proiectul DANS2 – „Proiect suport pentru pregătirea DANUBIUS-RI” a fost implementat între decembrie 2020 și mai 2022, fiind cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operațional Competitivitate.
Validarea tehnică și economică a proiectelor DANS și DANS2 a confirmat maturitatea infrastructurii românești propusă în cadrul proiectului pan-european DANUBIUS-RI prin intermediul notei finale emisă în aprilie 2023 de facilitatea de asistență comună pentru susținerea proiectelor în regiunile europene, JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions).
Această cronologie succintă a evoluției proiectului DANUBIUS-RI oferă o imagine destul de clară a efortului depus de-a lungul a trei decenii de germinare a unei idei generoase, dar rămâne incompletă fiindcă nu cuprinde cel mai important factor: oamenii. Ceea ce explică relevanța evenimentului organizat de INCDSB pe 14 ianuarie pentru a marca începutul etapei de construcție a proiectului DANUBIUS-RO, dedicat componentelor românești ale infrastructurii DANUBIUS-RI.

România: lider european în gestiunea ecosistemelor fluviu-mare
Valoarea financiară a proiectului DANUBIUS-RO este fără îndoială impresionantă: aproape 130 de milioane de euro vor fi investiți în Delta Dunării. Dar și mai impresionantă este lista participanților la evenimentul de inaugurare găzduit de Biblioteca Academiei Române. În afară de prezența onorantă a fostului președinte al României, Emil Constantinescu, și de participarea prin conexiune online a Roxanei Mînzatu, Vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a europarlamentarului Dan Nica și a lui Gert Verreet, Vicepreședinte al Grupului de lucru pentru mediu ESFRI, trebuie remarcată seria de personalități care au contribuit de-a lungul timpului la edificarea acestui edificiu științific de talie europeană: foști și actuali miniștri și secretari de stat, manageri de instituții de cercetare și lideri din mediul academic. Drept urmare, fiecare discurs a adăugat încă un strat, încă o fațetă în caleidoscopul înțelegerii importanței și impactului acestui proiect.

Roxana Mînzatu a plasat DANUBIUS-RI și contribuția românească în contextul demersurilor europene de sprijinire a educației, cercetării și inovării: „DANUBIUS-RI este o inițiativă emblematică, ce poziționează România ca lider european în cercetarea ecosistemelor fluviu-mare. Astfel de proiecte reprezintă exact ceea ce are nevoie Europa pentru a depăși lipsa de colaborare în știință. În condițiile actuale, este foarte important să plasăm educația, cercetarea și inovarea în centrul economiei noastre și să dezvoltăm la nivel european competențe în aceste domenii. În plus, prin intermediul acestui proiect, Delta Dunării, cea mai mare comoară naturală a României, va deveni un HUB științific important pentru Europa, pe teritoriul căreia se vor cerceta probleme de eroziune a coastei maritime, de biodiversitate și ecosisteme și modul cum acestea reacționează în situații extreme, ceea ce ne va ajuta să facem mai bine față calamităților naturale.”
Dimensiunea europeană a proiectului a fost evidențiată și de europarlamentarul Dan Nica: „DANUBIUS-RI este proiectul care îndeplinește condițiile necesare pentru a pune România pe harta europeană a cercetării la un nivel superior. România prin acestă inițiativă într-un domeniu nou, neatins până acum, vine să ofere răspunsuri unei serii întregi de întrebări, cum ar fi: care sunt, în ce cantitate și cât de periculoase sunt reziduurile deversate în Dunăre de pe diverși afluenți din toate țările aflate pe traseul său? Răspunsurile ne vor permite să tragem semnale de alarmă și să luăm măsurilenecesare.”

Impactul continuității sprijinului instituțional și guvernamental
Tudor Prisecaru, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării (MEC), a rememorat momentul important al depunerii aplicației DANUBIUS-RI pentru includerea în ESFRI, în perioada în care domnia sa era președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare: „Pe 8 decembrie 2015 proiectul era inclus pe lista ESFRI a Comisiei Europene. Fusese un efort deosebit din partea noastră, început cu mulți ani înainte și generat exclusiv intern, fără să fie propus în comun cu Comisia Europeană, cum se întâmplase în cazul ELI-NP. Mai mult, aveam și calitatea de coordonator. O altă diferență majoră este aceea că în timp ce ELI-NP era finanțat în mare măsură de Comisia Europeană, DANUBIUS trebuia să fie finanțat de către Guvernul României. Am ajuns azi în situația în care putem spune că avem un buget pentru acest proiect, bazat în cea mai mare parte pe Fonduri Structurale, dar în același timp în cadrul PNCDI IV va beneficia și de un aport de circa 20 de milioane de euro.” Pe fondul activităților derulate în cadrul DANUBIUS-RI, Tudor Prisecaru a subliniat în egală măsură necesitatea dezvoltării colaborărilor pe care specialiștii români le pot avea cu entitățile de cercetare din Europa, dar și importanța care trebuie acordată asigurării unei resurse umane adecvate. „Vom sprijini în continuare DANUBIUS, găsind totodată posibilități noi de diversificare în așa fel încât să fie un proiect flagship pentru toată Europa.”
Atât Andrei Alexandru, secretar de stat MEC, cât și George Turtoi, director general în cadrul Ministerului și Investițiilor Europene, au evidențiat faptul că DANUBIUS-RO este unul dintre cele 5 mari proiecte strategice lansate de România prin Programul POCIDIF, în baza unei finanțări totale de circa 600 de milioane de euro. „Proiectul a demarat deja puternic, au fost lansate toate achizițiile și speram să nu avem repetări de proceduri”, a spus George Turtoi. „Un aspect inedit al proiectului este acela că pentru a putea fi introdus în POCIDIF a fost nevoie să fie creat un parteneriat cu IMM-uri pentru transfer de cunoștințe și introducerea lor ulterioară în piață, componentă care va aduce valoare adăugată și în economie, nu numai pe zona de cercetare științifică.”
În timp ce Alexandru Avram, secretar general în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a atras atenția asupra faptului că activitatea DANUBIUS-RO va susține fundamentarea politicilor și deciziilor publice în raport cu aspecte curente de interes – precum combaterea efectelor schimbărilor climatice, protecția biodiversității, calitatea apei – Viorel Vulturescu, director în cadrul Direcției Programe Comunitare, Relații Internaționale MEC, s-a referit în mod special la efortul pe care toți cei implicați în proiect vor trebui să-l depună în continuare pentru gestionarea acestei infrastructuri europene unice: „Azi suntem aici toți cei care compun familia extinsă DANUBIUS și care au făcut, fac și vor face în continuare eforturi pentru realizarea acestui proiect senzațional. Proiectul are nevoie de sprijin în continuare pentru că mai are de finalizat câteva etape importante: să vedem ERIC înființat și funcțional și toată infrastructura operațională. România are provocarea de a învăța cum să gestioneze o astfel de organizație și să furnizeze date și informații tuturor celor care au nevoie de ele: comunitatea științifică, instituții publice și private, cetățeni, ș.a.m.d. DANUBIUS-RI este proiectul pe care îl prezint tuturor colegilor mei din Europa ca ideal pentru voință, perseverență, tenacitate, punerea în comun a fondurilor și mai ales a cunoașterii pe care o vom obține dintr-o întreprindere comună. DANUBIUS este o idee pur românească pe care Comisia Europeană a acceptat-o și pe care comunitatea științifică internațională a promovat-o, aliniindu-se în spatele ei și oferind României șansa de a coordona acest proiect unic la nivel european.”