Revista >> Ianuarie - Februarie 2025 [Nr. 270] >> Top Story

DANUBIUS-RO: nucleu românesc în cercetarea paneuropeană a sistemelor fluvii-mări

Daniel Butnariu

12 Februarie 2025

Repere istorice ale unui proiect de viitor
Referința lui Viorel Vulturescu la „familia extinsă DANUBIUS” nu este întâmplătoare. Dincolo de capacitatea dovedită de a contura perspectivele proiectului în plan național, european și internațional, fiecare dintre participanții la eveniment a jucat un anumit rol de-a lungul înfăptuirii DANUBIUS-RI. Anton Anton, președinte al Agenției Naționale a Cercetării Științifice în perioada 2005-2008, a rememorat ideea creării unui Institut Național de Cercetare Pluridisciplinară ca mijloc de a fructifica la nivel european excelentul laborator natural de cercetare care este Delta Dunării. Acea idee, enunțată la sfârșitul anului 2005, nu s-a materializat, dar continuitatea acelei inițiative se regăsește în profilul DANUBIUS-RO.
În 2014, Guvernul României declara DANUBIUS-RI drept proiect strategic de importanță națională, decizie susținută printr-un memorandum guvernamental facilitat de ministrul Cercetării și Inovării din perioada 2012-2014, Mihnea Costoiu, rectorul UNSTP București: „Am reușit în 2014 împreună cu domnul Tudor Prisecaru să convingem Guvernul României să pună acest proiect pe agenda sa strategică. Proiectul care a ajuns acum la prima fază a maturității sale, are doi părinți binecunoscuți, acad. Nicolae Panin și dr. Manuela Sidoroff și a fost sprijinit în mod special de miniștrii Anton Anton și Adrian Curaj. Se află la început, după o naștere complicată, ideea sa existând încă de acum 30 de ani, dar greul de abia acum începe, când vom materializa ceea ce am gândit. Sprijinul pe care trebuie să-l acordăm vizează două aspecte: aducerea în jurul său de actori relevanți și capacitatea de a debloca lucruri care împiedică mersul normal. Contează să fim conștienți de impactul acestui proiect, un nou far pentru cercetarea românească alături de ELI-NP, nu doar la nivelul comunității de cercetare și a celei academice, ci este esențial să fie asumat la nivel național.”
La rândul rău, Adrian Curaj, ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice în perioada 2015-2016, directorul UEFISCDI, a punctat energic câteva dintre reperele care se află la fundația acestui proiect de succes: „În primul rând existau ideea, visul și viziunea... Al doilea element important este continuitatea, care a avut două paliere interesante de manifestare: cea instituționala, GeoEcoMar și INCDSB fiind cei care au construit și în jurul cărora s-au întâmplat lucruri, și cea dată de suportul politic: deși s-au succedat foarte mulți miniștri, acest proiect a fost sprijinit continuu. Dar a mai existat și continuitatea în leadership, asigurată de Nicolae Panin, Manuela Sidoroff, Adrian Stanica [actualul director general GeoEcoMar] și Mihaela Păun [director general INCDSB]. Împreună au pus piatră peste piatră până când acest proiect a ajuns la dimensiunea de acum. Îi apreciez pe toți cei care au înțeles că proiectul poate avea o dimensiune mai amplă și are mai mult sens și impact la nivelul întregii Europe. Așa a apărut legătura cu ESFRI, dar și proiectele preparatorii... Acest lucru arată și construcție interesantă de subiect, și capacitate administrativă, și joc politic corelat, o simbioză care nu ne reușește de multe ori. Acum, nu numai că jucăm fabulos la nivel național prin DANUBIUS-RO, dar avem și o poziție de leadership european care ne va permite să facem diferența.”
În 2016, DANUBIUS-RI obținea statutul de infrastructură ESFRI și Guvernul României își reînnoia susținerea acestui proiect prin aprobarea unui memorandum de pregătire și implementare a componentelor românești. Academicianul Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române, ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice în perioada 2016-2017, a vorbit la eveniment despre provocările pe care proiectul trebuie să le depășească pentru a avea un succes durabil: „În 2016, am inițiat acest memorandum care ne permitea să ducem mai departe un efort al unor generații de cercetători care lucrează în prima linie a cercetării interdisciplinare din domeniul biologiei, geologiei și a sistemelor fluvii-mări. Într-o perioadă în care există la nivel politic o tendință de închidere în sine a multor țări din Europa, vocația oamenilor de știință este și aceea de a arăta care este etosul și pilonul unei bune măsuri globaliste și de susținere a unor politici transfrontaliere și regionale, unde nu se poate veni cu soluții locale. Este nevoie de o susținere autentic interdisciplinară, nu doar declarativă. De abia de acum înainte se va face proba competenței rolului pe care îl avem de îndeplinit. Vom putea reuși dacă virtuțile legate de competență și dăruire științifică vor fi dublate de angajament etic și moral în slujba societăților noastre. Competența este necesară, dar nu suficientă. Contează deopotrivă perseverența și tenacitatea de a urmări și împlini o idee pentru a putea construi ceva durabil pentru binele acestei țări pe o perioadă îndelungată. Avem prin acest proiect nu numai o lecție de profesionalism științific, ci și o lecție vie a ceea ce înseamnă virtuți morale în acțiune.”

Unicitatea DANUBIUS-RO
Ca parte integrantă a infrastructurii europene de cercetare DANUBIUS-RI, componenta românească DANIUBIUS-RO este configurată într-o logică de funcționare deschisă comunității științifice naționale și internaționale. Pentru a răspunde necesitaților unor cercetări integrate, activitatea științifică este organizată pe multiple direcții, de la biodiversitate până la eroziune, iar cele 17 laboratoare din cadrul HUB-ului de la Murighiol vor funcționa după un flux al informațiilor și cu un proces de trasabilitate a probelor foarte bine controlat.
„Cercetările în DANUBIUS-RO, ca parte a DANUBIUS-RI, se vor axa pe probleme specifice ale sistemelor râu-mare, pe înțelegerea modului lor de funcționare șia zonelor de interfață”, a precizat MariaParaschiv, directorul proiectului DANUBIUS-RO. „Din acest punct de vedere, proiectul este pregătit să atingă țintele strategiei naționale de cercetare, în primul rând prin întărirea capacității de dezvoltare tehnologică sustenabila, dar mai ales în ce privește creșterea capacității de confruntare cu provocările societății. De asemenea, se urmărește consolidarea performanțelor științifice din țara noastră în domeniul mediului. Nu în ultimul rând, DANUBIUS-RO va crea un cadru de cercetare cu servicii deschise cercetătorilor, mediului privat, autorităților publice și tuturor părților interesate.”

Provocările unei infrastructuri paneuropene
Referindu-se la misiunea și obiectivele DANUBIUS-RO, Adrian Stănică, director GeoEcoMar, a evidențiat provocările determinate de complexitatea și dimensiunea internațională a proiectului: „DANUBIUS-RO este o piesă, poate cea mai mare și cu siguranță cea mai importantă dintr-un puzzle constituit din entități de cercetare care împreună formează infrastructura de cercetare paneuropeană DANUBIUS-RI. Vorbind de misiunea sa, vorbim despre știință de excelență, oferim servicii de cercetare, avem un rol în educarea generațiilor viitoare de cercetători și profesioniști, dorim să susținem creșterea economică, inovarea și transferul tehnologic. Dar trebuie să plecăm de la întrebarea: De ce? Răspunsul este destul de simplu: pentru că atunci când ne uităm la ce se întâmplă în lume vedem că știința nu oferă soluții problemelor majore care apar în sistemele fluviu-mare. Aproape întreaga umanitate trăiește în bazine hidrografice. Știința clasică, ingineria clasică, domeniile clasice nu oferă soluții pentru o gestionare integrală corespunzătoare la scara întregului bazin. Mai mult, definirea unui bazin hidrografic era incompletă până în 2006, când a fost definit conceptul fluviu-deltă-mare, ideea fiind aceea că un bazin hidrografic trebuie să includă în mod obligatoriu și marea aflată sub influența fluviilor. Nu putem avea soluții decât lucrând împreună și de aceea DANUBIUS-RI și viitorul DANUBIUS-ERIC, care sper să fie operațional peste câteva luni, urmăresc să aducă laolaltă comunități : cea a specialiștilor în Științele Vieții și în Științele Pământului, specialiști din domeniul ingineriei și specialiști în științe economice și sociale. Importantă va fi și introducerea de standarde de lucru comune – DANUBIUS Commons – compatibile la nivelul întregii infrastructuri, care privesc prelevarea, procesarea și stocarea datelor. Indiferent de domenii, metodologiile vor fi de vârf și vor fi acceptate de toți cei implicați în proiect, astfel încât să avem un limbaj comun.”