Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Strategia Romāniei privind adaptarea și reziliența climatică īn 2025: o perspectivă europeană

12 Februarie 2025



Pe măsură ce schimbările climatice devin tot mai evidente, România își consolidează eforturile pentru a îmbunătăți reziliența și tranziția către un viitor mai sustenabil. Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2025-2030 și Strategia Energetică 2025-2035 stabilesc direcții clare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dezvoltarea energiei verzi și îmbunătățirea securității energetice. În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o poziție distinctă, având resurse naturale importante pentru energie regenerabilă, dar și provocări economice și tehnologice care trebuie depășite.



Obiective asumate de România în perioada 2025-2030
Pentru perioada următoare, România a adoptat obiective ambițioase pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stabilind o țintă de reducere de 78% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050. O componentă esențială a acestei tranziții este creșterea ponderii energiei regenerabile la cel puțin 34% din consumul total de energie până în 2030, cu accent pe extinderea capacităților eoliene și solare. Un alt aspect important este gestionarea eficientă a resurselor de apă, esențială în contextul înmulțirii fenomenelor climatice extreme, precum secetele și inundațiile. În sectorul transporturilor, se fac pași importanți pentru creșterea numărului de vehicule electrice și modernizarea infrastructurii de transport public.
Comparativ cu Planul Național anterior, pentru perioada 2021-2030, versiunea actualizată adoptată pentru 2025-2030 include măsuri mai ferme și mai bine definite pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili și accelerarea tranziției către un sistem energetic sustenabil. Una dintre cele mai semnificative modificări constă în creșterea obiectivului de reducere a emisiilor de CO₂ până în 2030 de la 55% la 78%, ceea ce reflectă o ambiție mai mare de aliniere la obiectivele climatice ale Uniunii Europene. Dacă planul din 2021 prevedea o reducere graduală a utilizării cărbunelui, fără un calendar strict de închidere a capacităților pe bază de combustibili fosili, noua strategie accelerează acest proces, stabilind termene mai clare pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic. În locul acestuia, România își propune să dezvolte un mix de energie bazat pe surse regenerabile, în special eolian și solar, și să îmbunătățească infrastructura de stocare a energiei pentru a gestiona mai bine variabilitatea producției regenerabile.
Un alt element cheie al noii strategii este utilizarea hidrogenului, în special a celui verde, pentru a sprijini decarbonizarea industriei și transportului. Dacă în 2021 această tehnologie era menționată mai mult ca o posibilitate viitoare, în planul actualizat, România își propune să investească în infrastructură pentru producerea și distribuția hidrogenului, vizând utilizarea acestuia în industriile grele și în transportul public. De asemenea, PNIESC 2025-2030 se concentrează pe modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice, digitalizarea sistemului energetic și crearea unui cadru legislativ mai clar pentru atragerea investițiilor private în proiectele de energie verde. În ansamblu, noul plan reflectă o abordare mai matură și mai pragmatică, adaptată la cerințele actuale și la evoluțiile tehnologice din domeniul energiei.

Emisiile de CO2 și avantajul competitiv al României
România are un avantaj competitiv semnificativ în ceea ce privește emisiile de CO₂ per capita, acestea fiind considerabil mai reduse decât media Uniunii Europene. Cu o medie de 3,8 tone metrice de CO₂ per locuitor, România are emisii mai mici decât Germania (8,5 t), Polonia (7,5 t) sau Olanda (8,1 t). Țări precum Suedia sau Portugalia au emisii mai scăzute, însă trebuie avut în vedere că acestea au beneficiat de investiții timpurii în infrastructura verde și tehnologii avansate. România traversează un proces accelerat de modernizare, cu investiții semnificative în parcuri eoliene offshore și centrale solare de mari dimensiuni.
Un aspect adesea trecut cu vederea în dezbaterile privind politica climatică este faptul că în statisticile privind emisiile de CO₂ sunt frecvent raportate în valori absolute, ceea ce avantajează economiile mari și bine dezvoltate, care pot investi masiv în tehnologii verzi, dar care, în același timp, continuă să fie printre cei mai mari poluatori la nivel mondial. România, deși este una dintre economiile mai mici ale Uniunii Europene, a reușit să mențină un nivel scăzut al emisiilor pe cap de locuitor, ceea ce indică un grad ridicat de eficiență relativă a economiei sale raportat la consumul de resurse și impactul asupra mediului. Totuși, acest aspect nu este suficient valorizat în dezbaterile internaționale, unde de multe ori se pune accent exclusiv pe reducerea emisiilor totale, fără a lua în calcul diferențele structurale dintre state.



Securitatea energetică a României
Pe lângă măsurile de reducere a emisiilor, România își consolidează și securitatea energetică. Strategia Energetică 2025-2035 subliniază importanța diversificării surselor de energie și a consolidării parteneriatelor regionale, inclusiv sprijinirea Republicii Moldova în asigurarea independenței energetice. Acest efort face parte dintr-o strategie mai amplă de creștere a stabilității pieței energetice și de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili. De asemenea, România se află într-un proces de extindere a interconectărilor energetice cu alte state europene, ceea ce va facilita schimburile de energie și va îmbunătăți reziliența sistemului.
Planurile ambițioase ale României includ extinderea capacităților eoliene offshore la 7,3 GW până în 2040, un proiect care va plasa țara printre liderii regionali în producția de energie regenerabilă. Hidroenergia rămâne un pilon important al sistemului energetic național, iar tehnologiile de stocare a energiei devin o prioritate pentru a asigura stabilitatea rețelei. De asemenea, România investește în modernizarea infrastructurii electrice pentru a permite integrarea unui volum tot mai mare de energie regenerabilă.
România se află într-o poziție de creștere rapidă în domeniul sustenabilității, demonstrând un echilibru între dezvoltarea economică și protecția mediului. În timp ce unele state europene au beneficiat de investiții timpurii în tehnologii verzi, România recuperează teren prin măsuri eficiente și investiții strategice. Cu politici clare și o viziune orientată spre viitor, România își consolidează poziția în cadrul Uniunii Europene ca un actor important în tranziția către o economie verde și sustenabilă.

Proiectele Green eDIH contribuie la sustenabilitate
La Green eDIH, considerăm că digitalizarea și sustenabilitatea sunt complementare măsurilor prevăzute atât în PNIESC 2025-2030, cât și în Strategia Energetică 2025-2035. Ne propunem să sprijinim companiile locale în adoptarea tehnologiilor digitale eficiente energetic, promovând inovația și optimizarea resurselor.
Prin parteneriate strategice și sprijin pentru antreprenori, Green eDIH contribuie la dezvoltarea unui ecosistem digital orientat spre sustenabilitate, oferind soluții care reduc impactul asupra mediului și cresc eficiența operațională. Cu sprijinul unui mediu de afaceri dinamic și a unor politici naționale coerente, România este bine poziționată pentru a continua această tranziție și a deveni un model de dezvoltare durabilă în regiune.
Green eDIH este partener cu organizații europene și internaționale, pentru a dezvolta proiecte inovatoare în cadrul programului Horizon Europe, aliniindu-se la obiectivele europene de tranziție digitală și energetică. În acest context, în decembrie 2024, a fost lansat proiectul „AID4SME: Enabling SMEs to develop AI and DATA solutions through support of a Community of Practice and low-TRL and high-TRL playgrounds”, în care Green eDIH este parte a unui consorțiu internațional care sprijină IMM-urile în dezvoltarea soluțiilor de Inteligență Artificială și Data Analytics pentru optimizarea resurselor la scară largă. Proiectul, finanțat prin HaDEA și coordonat de KU Leuven, facilitează adoptarea acestor tehnologii de către companii din sectoare cu impact semnificativ asupra obiectivelor Green Deal.
Lansarea oficială a proiectului AID4SME a avut loc la Leuven, Belgia, în perioada 5-6 decembrie 2024. Evenimentul a reunit parteneri internaționali, consolidând strategia de colaborare și prioritățile pentru următorii 3 ani. Prezența reprezentantei HaDEA, Elena Angiolini, a subliniat rolul agenției în sprijinirea inițiativelor de inovare digitală în cadrul Horizon Europe.
Prin participarea la aceste inițiative, Green eDIH își asumă un rol activ în dezvoltarea tehnologiilor digitale sustenabile, contribuind la accelerarea tranziției ecologice și digitale a României. Datorită unui mediu de afaceri dinamic și a politicilor naționale bine conturate, România își consolidează statutul de model regional în dezvoltarea durabilă.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite