Revista >> Martie 2025 [Nr. 271] >> Editorial

Lupta cu dezinformarea e vânare de vânt?

Cristian Pavel

18 Martie 2025

În iureșul bulversant al dezinformării generale și al războiului hibrid, care lasă urme adânci în conștiințele semenilor, în siajul „zburdălniciei” neverosimile induse de Administrația Trump și de către neobositul consilier Elon Musk, s-au petrecut și se petrec lucruri care pun în pericol credibilitatea generală a informațiilor, știrilor, comunicatelor, dar nu numai. Se clatină însăși democrația sub tălpile noastre și resismțim „seismul” zi de zi.

Ne-am trezit într-un coșmar, adâncit pe de o parte de „izbânzile” imprevizibile și nenumărarte ale sistemelor GenAI, care pot fabrica narative complet false, dar și într-un context în care s-au deschis larg porțile în fața aproape oricărui conținut din social media. Pentru a face pe plac noii stăpâniri de la Casa Albă, Meta, compania mamă a Facebook, a pus capăt programului său de verificare a faptelor de către terţi, trecând la un aşa-numit model de „note comunitare”, după modelul celui folosit de platforma X a lui Elon Musk.

Mişcarea a survenit în contextul în care nu doar Meta, ci şi alţi giganţi tehnologici, încearcă să cânte în strună noii administraţii Donald Trump. Nu întâmplător, Meta a numit un republican vechi la conducerea politicii globale, în consiliul de administraţie, dar și pe Dana White, prieten apropiat al preşedintelui ales, cu care a apărut pe scenă în seara revendicării alegerilor prezidenţiale. Cele mai recente schimbări afectează deja Facebook, Instagram şi Threads - trei dintre cele mai mari platforme de social media, cu peste 3 miliarde de utilizatori la nivel mondial. Roadele acestei iniţiative rămân, totuşi, de văzut. Rețeau X face deja obiectul unei anchete a Comisiei Europene privind difuzarea de conţinut ilegal în UE şi eficienţa măsurilor luate pentru a combate manipularea informaţiilor, inclusiv prin sistemul „Community Notes”.

Dar cine să vadă, să audă, să acționeze eficient? La finalul anului trecut, Comisia Eurpeană a inițiat proceduri oficiale împotriva TikTok cu privire la riscurile electorale în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale. Dar niciun rezultat concret până azi! Aplicația a fost interzisă pe terminalele guvernamentale din mai multe state, dar efectul a fost zero, în condițiile în care persoanele private au rămas clienți fideli TikTok. Mai mult, în SUA, după îmbățoșări publice pe tema protecției publicului american în fața pericolelor chinezești, TikTok a fost repus în drepturi la final de ianuarie 2025!

Telegram a fost fondată la Sankt Petersburg de către rusul Pavel Durov și fratele său, Nikolai, în 2013. În unele părți ale lumii, Telegram este cea mai populară aplicație de mesagerie instant. India are, de departe, cei mai mulți utilizatori, urmată de Rusia, Indonezia, SUA, Brazilia și Egipt. Au existat blocaje ale platformei în China, Iran, Cuba, Thailanda și Pakistan, dar cenzura de acolo nu a vizat doar Telegram. Deși „ascuns” de autoritățile franceze sub un tir impresionant de acuzații, miliardarul Pavel Durov, cofondatorul și CEO al Telegram, al optulea oligarh rus ca avere, a fost apoi eliberat, pe seama unei cauțiuni de 5 milioane de euro. Urmarea? Aplicația este bine-mersi!

Poate face ceva România în lupta cu dezinformarea manifestă, de pe toate fronturile? Ne-am lămurit ce glonț fierbinte ne-a trecut pe la ureche? Avem noi, ca români, o șansă de a ne apăra și lupta cu intoxicarea informațională, câtă vreme nivelul liberului arbitru e la genunchiul broaștei?

O statistică Eurostat din 2022 (alta mai proaspătă nu există) cu privire la apetitul de lectură al românilor spune multe. În Europa suntem, din acest punct de vedere, la… „coada vacii”, adică pe ultimul loc! Cel mai mic procent din UE raportat la pesoanele care au citit măcar o carte în ultmul an demonstrează hăul major al nostru față de statele membre – 30%, în comparație cu Germania (65%), Franța (62%), Spania (54%), ba chiar Ungaria (52%) și Bulgaria (38%)!

Până în 2024 analfabetismul în formă clasică a atins la noi un procent de 0.8% din populație. Adică avem în jur de 135.000 de analfabeți. Procentul pare mic, dar țara noastră se confruntă cu o altă formă de analfabetism - cel funcțional. Cu alte cuvinte, deși trec prin școală, elevii și mai apoi adulții nu reușesc să priceapă ce învață sau ce au citit. Conform statisticilor oficiale, în 2024, aproximativ 50% dintre elevii de gimanziu sunt analfabeți funcționali.

Cu siguranță că în ultimii doi ani lucrurile s-au înrăutățit. Așa se explică pofta de răzmerițe, aplecarea spre teorii ale conspirațiilor, avântul „suveranist” și tensiunile maselor de „patrioți” abulici, hrănite exclusiv cu gunoaiele din social media.

Oricum, nu avem cum să nu salutăm inițiativele locale. Recent, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a luat câteva decizii fundamentale pentru protecția românilor, prin combaterea pseudoștiinței și a manipulărilor. Concret, ministerul a perfectat un parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului pentru unGhid privind Combaterea Conținutului Ilegal în Online, care va fi diseminat și discutat în cadrul școlilor/universităților din țară. Astfel, ministerul încurajează decidenții din educație-cercetare să popularizeze ghidulîn grupurile elevilor/studenților, aparținătorilor acestora și ale personalului din educație-cercetare și să protejeze imaginea/demnitatea personală și umană în general.Mai mult, ca urmare a unei întâlniri cu reprezentanții TikTok România, oficialii români au declarat că s-a stabilit inițierea unui parteneriat în cadrul căruia se vor realiza o serie de activități educaționale de promovare a științei și de control al pseudoștiinței,inclusiv de a crea pe platforma Tik Tok spații educaționale sigure, controlabile și stimulative pentru copii (singuri și/sau alături de părinți și profesori) și adulți.