Revista >> Martie 2025 [Nr. 271] >> Top Story

Platforma Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor - șansa renașterii microelectronicii în România

Alexandru Batali

18 Martie 2025

Microelectronica din România face un pas esenţial pentru recâştigarea statutului de domeniu strategic odată cu lansarea, pe 10 februarie 2025, a unui proiect de importanță majoră pentru dezvoltarea tehnologică a României: Platforma Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor (PNTS), coordonată de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti. Parteneri în acest proiect, a cărui valoare se ridică la 128,5 milioane de euro (finanţare asigurată prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027) suntUniversitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Institutul pentru Fizica Materialelor, Institutul pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Institutul pentru Fizică Tehnică Iași, Institutul pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare Cluj-Napoca și 21 de IMM-uri inovative, care vor implementa proiectul în perioada 27.11.2024 - 26.11.2029. Obiectivul principal al PNTSvizează creşterea gradului de implicare a României în domeniul strategic european al microelectronicii prin revitalizarea ecosistemului național în domeniul tehnologiilor semiconductoare, demers posibil prin dezvoltarea și transferul tehnologic de produse și servicii pentru tehnologii integratoare cheie.

Principale rezultate estimate în urma implementării proiectuluisunt înfiinţarea a trei linii pilot (primele două la IMT Bucureşti, cea de-a treia la INFLPR): (1) Microfabricarea dispozitivelor semiconductoare; (2) Microfabricare de tip mask-less aditivă; (3) Procese non-standard de obținere a filmelor subțiri funcționale; dezvoltarea a 20 de prototipuri sau demonstratoare realizate conform specificațiilor companiilor; oferirea mediului industrial a 70 de servicii tehnologice noi; crearea a 30 de sisteme semiconductoare inovative cu aplicații în automotive, conversie și distribuție de energie, spațiu și securitate; realizarea a 40 de sesiuni de educare și formare pe an pentru studenți și specialiști din industrie. Altfel formulat, infrastructura de cercetare și tehnologie distribuită la nivel național va putea asigura în mod eficient acoperirea lanțului valoric al semiconductorilor, implementarea proiectelor industrial-academice, oferirea de servicii tehnologice și cunoștințe, desfășurarea de activități de microproducție, precum și derularea de programe de formare prin cercetare.

Recuperarea poziţiei de jucător relevant
Platforma Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor (PNTS) reprezintă materializarea unei inițiative de susținere, consolidare și dezvoltare a capacității României în domeniul strategic al tehnologiilorsemiconductorilor, respectiv almicroelectronicii, a cărei perioadă de glorie pe plan naţional şi internaţional a fost în ultimele patru decenii ale secolului XX. Acest domeniu - recunoscut la nivel mondial ca motor esențial pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate și implementarea cu succes a politicilor industriale ale UE - reprezintă în același timp un element cheie în susținerea proceselor de digitalizare și de tranziție verde. Miron Adrian Dinescu, directorul general IMT București, evidențiază faptul că PNTS va contribui la revitalizarea ecosistemului național al tehnologiilor semiconductoare, la dezvoltare economică și la creșterea competitivității economiei românești, într-un context european favorabil, în care UE şi-a propus recuperarea poziţiei deţinute în industria semiconductorilor şi consolidarea sa pe termen mediu şi lung: „Industria semiconductorilor este o industrie de acută actualitate pe plan mondial. După inventarea tranzistorului în urmă cu aproape 80 de ani, au apărut dispozitive complexe, cunoscute azi sub denumirea de cipuri sau dispozitive semiconductoare, care au ajuns să influenţeze lumea modernă într-o asemenea manieră încât putem spune, fără să greșim, că astăzi soarta unei națiuni depinde de puterea ei de calcul, de modul în care știe să utilizeze semiconductorii în cadrul industriilor pe care le deţine. Dincolo de sfera economică, de componenta sa de securitate, observăm că națiunile care au supremație militară în acest moment sunt cele care au capacitatea de a utiliza semiconductorii în aplicațiile militare. În 2024, SUA împreună cu Europa ocupau aproape 80% din capitalizarea de piață. Și atunci ne punem întrebarea Unde este problema cu semiconductorii?”
Directorul IMT a explicat că începând cu mijlocul anilor 1990, când Europa și Statele Unite dețineau cam 80% din fabricile de semiconductori, adică din capacitățile de fabricație, s-a ajuns ca astăzi, în 2025, să dețină împreună numai 20%. În acest interval de timp, raportul dintre SUA-Europa și Asia practic s-a inversat. „Pierderea capacităților de fabricație este marea problemă în industria semiconductorilor pentru continentul european şi cel american”, explică Adrian Dinescu, prezentând totodată ce face Europa pentru a contracara această pierdere: „UE a dezvoltat și a lansat un pachet legislativ numit European Chips Act, prin care sprijină industria semiconductorilor în Europa şi implicit relansarea sa, estimându-se o investiție de 43 miliarde de euro prin finanțare publică și privată, care alimentează trei direcții principale de acţiune: construcția de megafabrici de semiconductori în Europa, asigurarea securităţii și rezilientei lanţului de semiconductori, mai ales după criza din timpul pandemiei, şi, cea mai importantă pentru noi, este cea care se referă la cercetare și la tehnologie, Europa propunându-şi să construiască cinci mari linii pilot.”
Prin intermediul PNTS, România se aliniază obiectivelor stabilite în European Chips Act pornind de la realitatea istorică a existenţei unei industrii de semiconductori concentrată înainte de anii ’90 pe platforma de fabricaţie de la Băneasa. „Ideea reconstrucției industriei semiconductorilor tot aici, în jurul IMT Bucureşti, singura entitate funcţională existentă în prezent pe platforma tehnologică Băneasa, presupune o continuare naturală, iar proiectul pe care îl coordonăm poate asigura materializarea acestei perspective.”, afirmă Adrian Dinescu.

Perioada de glorie a microelectonicii românești
Dezvoltarea microelectronicii în România a pornit de la o strategie națională pe termen lung, în contextul nevoilor legate de producția autohtonă de aplicații de uz general (radio, TV), calculatoare, mijloace de transport rutiere și feroviare, producția de nave, industria energetică și electrotehnică, aplicații militare.Întreprinderea de Piese Radio și Semiconductoare (IPRS) Băneasa a fost „nava amiral” a acestei industrii. Acolo a fost pus în aplicare un concept inovativ: integrarea producției cu cercetarea și învățământul - un adevăratecosistem, care azi reprezintă un concept central al proiectelor strategice în microelectronică! IPRS Băneasa a asigurat aproape în întregime necesarul României de componente electronice pentru consum intern și export, a produs mai multe generații de specialiști înalt calificați care au dobândit recunoaștere internațională și a lăsat o bogată moștenire de invenții și inovații, lucrări șiințifice și cărți publicate la edituri de prestigiu în țară și în străinătate. În acel ecosistem s-au coagulat contribuțiile cercetării proprii, ale Institutul de Cercetări pentru Componente Electronice - ICCE, cât și ale instituțiilor de învățământ superior, în frunte cu Universitatea Politehnică București. Școala românească, cercetarea și industria autohtonă din a doua jumătatea a secolului XX au format profesioniști de vârf din care un număr foarte mare (estimat la peste o mie) lucrează în cele mai puternice firme din lume din domeniu. După anii ’90microelectronica a intrat într-o prelungă decădere și a dispărut efectiv, pentru aproape 3 decenii, ca domeniu inclus în planurile strategice ale României!Totodată, investițiile firmelor multinaționaleîn România au condus la atragerea unui număr de alți investitori străini și locali care au dus mai departe producția și cercetarea în microelectronică. În ce priveşte filonul pur românesc al cercetării în domeniu, menţionăm momentul noiembrie 1996,când IMT a fuzionat cu Institutul de Cercetare pentru Componente Electronice şi a devenit institut naţional, sub denumirea de INCD pentru Microtehnologie (IMT- Bucureşti). IMT Bucureşti este şi în prezent situat pe platforma de la Băneasa, unde a fost localizată industria de semiconductori din România, care a funcţionat din plin până în anii 1990. În acelaşi timp IMT este singura entitate de pe platformă care mai funcţionează, contrar declinului general, rezultatele sale notabile la nivel naţional şi european impunând institutul drept lider incontestabil al proiectului PNTS.

Mesajele demnitarilor reuniţi în jurul PNTS
La evenimentul de lansare a PNTS au fost prezenți și au avut discursuri reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului și ai Guvernului României, ai ministerelor și organismelor guvernamentale implicate în dezvoltarea și buna funcționare a proiectului: Marcel-Ioan Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Tudor Prisecaru și Andrei Alexandru, secretari de stat în Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Mihai Ghigiu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor, Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie București (UNSTB), George Octavian Turtoi, director general în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Claudia Ștefănescu, director general OI cercetare, MEC.

Ministrul Marcel Boloș şi-a amintit cum, în anul 2022, după ce a vizitat IMT Bucureşti, a inițiat discuțiile pentru ca România să aibă un proiect dedicat tehnologiilor avansate de fabricare a semiconductorilor. „Conştientizam necesitatea dezvoltării de tehnologii avansate în acest domeniu și în cel al materialelor critice, capabile să asigure progresul tehnic al economiei naționale. Am crezut în această idee şi tot în anul 2002 am iniţiat negocierea cu Comisia Europeană pentru a aproba acest proiect strategic. Este un proiect de o complexitate ridicată, care foloseşte forţa de muncă înalt calificată, ținta fiind la finalul implementări să vedem pe viu linii de fabricație în domeniul microtehnologiilor, care dau valoare adăugată la nivel național și pun în valoare rezultatele muncii cercetătorilor. Sunt încrezător că parteneriatul complex dintre institutele noastre naționale de cercetare reprezentative în domeniu, o universitatea națională de prestigiu şi 21 de companii va confirma valoarea științifică a proiectului şi materializarea sa de către IMM-uri. Dacă la finalul implementării PNTS cel puţin una dintre cele trei linii pilot va fi pusă în operă și va deveni reprezentativă la scară industrială, atunci putem spune că alocările de fonduri de la nivelul Unii Europene au avut și rezultatul scontat.”

La rândul său, Mihai Ghigiu consideră că „esenţa acestui proiect este colaborarea dintre zona de cercetare şi cea economică, transpunerea rezultatelor cercetătorilor în zona economiei”. „Dacă vorbim de dezvoltare, de competitivitate, de performanță, avem nevoie să întărim această legătură. Dezvoltarea României poate să vină în primul rând din cercetare. Fără cercetare, fără a ține oamenii buni acasă, fără a genera proiecte de acest tip, va fi foarte greu pentru ţara noastră să evolueze, oricât de multe resurse va avea la dispoziţie. Implicarea resursei umane științifice reprezintă cea mai bună șansă pe care o avem într-o situație geopolitică complicată. Dacă reușim să ducem la bun sfârșit acest proiect, dacă în 2029 vom avea rezultate în piaţă, atunci PNTS va pune România și Uniunea Europeană mai bine pe harta acestor tehnologii esențiale.”

Tudor Prisecaru a vorbit despre punctele forte ale proiectului, dar şi despe provocările pe care le are de depăşit: „Faptul că IMT este entitatea care coordonează acest proiect e un lucru extraordinar de favorabil. De asemenea, consorțiul care s-a creat în jurul lui are o componentă deosebită, înglobează multe capabilităţi pe parte de inovare, cum este şi firesc în proiecte de o asemenea anvergură. Proiectul în sine reprezintă o provocare pe parte de implementare, sunt câteva mecanisme economice care nu funcționează încă şi care trebuie îmbunătățite. Forţele de producție de multe ori o iau înaintea relațiilor de muncă: cam asta este situația pe care o găsim noi astăzi şi căreia trebuie să-i facem faţă. De asemenea, o altă provocare este legată de modul în care noi, ca societate, suntem obișnuiți să interacționăm, să comunicăm. Cred că va fi un examen foarte important pe care trebuie să-l trecem, astfel încât tot ceea ce se întâmplă să fie absolut transparent și, în aceleași timp, comunicarea dintre parteneri să aibă fluxul potrivit, pe măsura complexității proiectului. Nici locația nu este propice în raport cu specificul proiectului, iar zona de dezvoltare trebuie să-şi revină la ce a fost odată. Sunt însă convins că experiența membrilor consorțului va face ca, până la urmă, să încheiem bine proiectul și să aducem acea plusvaloare de care avem nevoie în domeniul microelectronicii, să revenim la ceea ce am fost și să punem la dispoziția societății cât mai multe realizări.”

Andrei Alexandru a transmis mesajul minstruluri Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, enunţând reformele legislative şi investiţiile care susţin dezvoltarea sectorului CDI din ţara noastră. „Statul român se modernizează, iar cercetarea, inovarea şi transferul de cunoaştere reprezintă elemente esențiale în dezvoltarea unei naţiuni. Finanțarea, pe lângă fondurile naționale, vine şi din fondurile europene. Contribuţia avută se întoarce în ţara de 3-4 ori: am reuşit să atragem 100 de miliarde de euro, în condițiile în care am pus 30 de miliarde de euro. Alături de celelalte patru proiecte finanțate prin POCIDIF, PNTS va fi o dovadă vie că banii europeni conduc la dezvoltarea economică a naţiunii noastre.”, a adăugat secretarul de stat.

George Turtoi a subliniat faptul că PNTS este unul dintre cele 5 mari proiecte strategice pe care România le are în cadrul POCIDIF, acestea însumând 600 de milioane de euro, adică aproximativ o treime din valoarea întregului program. „Aceste proiecte, nu numai că sunt vitale pentru funcţionarea POCIDIF, ci sunt vitale pentru economia României şi în momentul de față sunt principalul generator de absorbție de fonduri europene. Din aceste proiecte se pot genera produse noi, produse inovative. Pe perioada implementării vom fi alături pas cu pas de beneficiari, împreună cu organismul intermediar. Vom sesiza din timp problemele care apar, astfel încât la final să nu fim nevoiţi să facem corecţii. Au fost deja lansate achizițiile de echipamente, inclusiv partea de lucrări.”