Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Competențele viitoare ale salariaților și visul frumos al angajatorilor

15 Aprilie 2025



Parafrazând amar poetul, ai zice că „trăim în miezul unui ev destins”, în care involuția nivelului calitativ al actului de educație este continuă, dureroasă și privită cu resemnare, ba chiar e ascunsă sub preș.
Proiectul prezidențial „România educată” s-a brânzit, „performanțele” a 32 de miniștri de resort au aiurit crâncen generațiile aflate la studii. Așa am ajuns în situația ca în ultimii ani unul din cinci copii lipsește frecvent sau nu merge deloc la școală. Abandonul școlar a atins 15%, cu mult peste media UE. Cu o rată de analfabetism funcțional de 45% în rândurile copiilor până în 15 ani, nu ne putem gândi decât la un viitor înspăimântător. La simularea examenului de bacalaureat, o treime din candidați nu au putut obține măcar o notă de 5 la limba română! Mai mult, România are cea mai mare pondere din întreaga Uniune Europeană a tinerilor (de 15-29 de ani) care nici nu studiază, nici nu vor să muncească, pondere care în ultimii 10 ani aproape că s-a dublat. Elitele emigrează, cei rămași butonează pe Tik Tok, ies la proteste și emit pretenții.
În lume, angajatorii responsabili cântăresc provocările și oportunitățile din anii ce urmează. Un studiu complex al World Economic Forum, dat publicității în ianuarie, intititulat „Raportul privind viitorul locurilor de muncă 2025”, evidențiază așteptările și cererile angajatorilor chestionați prin sondaj în următorii 5 ani.
Pandemia COVID-19, progresele rapide în tehnologiile emergente, războaiele regionale, inflația, instabilitatea politică, explozia social media au condus la perturbări semnificative în viața profesională și în competențele oamenilor.
Perioada post-pandemică a arătat că, într-o bună măsură, angajatorii s-au adaptat la aceste schimbări. Adoptarea accelerată a instrumentelor digitale, a soluțiilor de lucru de la distanță și a tehnologiilor avansate, cum ar fi învățarea automată și IA generativă, au oferit companiilor experiență relevantă pentru a înțelege mai bine abilitățile esențiale necesare pentru a face față schimbărilor majore.
Astfel, angajatorii se așteaptă ca mai bine de o treime (39%) din competențele de bază ale lucrătorilor să se schimbe până în 2030. Se pune un accent tot mai mare pe programele de învățare continuă, perfecționare și recalificare, care permit companiilor să anticipeze și să gestioneze mai bine cerințele viitoare de competențe.
Ce vizează, la modul mai mult sau mai puțin ideal, angajatorii de pe planetă? Gândirea analitică rămâne principala abilitate de bază visată și vizată de angajatori, 70% dintre companii considerând-o esențială. Aceasta este urmată de reziliență, flexibilitate și agilitate, împreună cu leadership și influență socială, subliniind rolul critic al adaptabilității și colaborării alături de abilitățile cognitive.
Cele mai prețuite 10 abilități de bază sunt, în ordine, gândirea analitică, reziliența, flexibilitatea, agilitatea, creativitatea, motivația și conștientizarea de sine, alfabetizarea digitală, empatia, ascultarea activă și curiozitatea, capabilități care reflectă rolul important al competențelor tehnice, al gestionării relațiilor interpersonale, inteligenței emoționale și angajamentului față de învățarea continuă.
Comparativ cu ediția din 2023 a acestui Raport, au apărut unele schimbări semnificative în competențele de bază. Conducerea și influența socială, inteligența artificială și big data, managementul talentelor și orientarea către servicii pentru clienți au înregistrat creșteri semnificative ale relevanței. În schimb, abilități precum fiabilitatea, atenția la detalii și controlul calității au scăzut în importanță pentru organizații în comparație cu datele din 2023.
Oarecum surprinzător, securitatea cibernetică și gestionarea mediului se numără printre primele 10 abilități care se estimează că vor crește semnificativ în utilizare până în 2030, dar acestea nu sunt considerate în prezent competențe de bază pentru majoritatea organizațiilor.
Eliminarea cerințelor de diplomă academică și angajarea bazată pe competențe este o abordare din ce în ce mai recunoscută în practică pentru „vânarea” de talente. Experiența de muncă continuă să fie cel mai comun mecanism de evaluare în procesele de angajare, 81% dintre companii așteptând să continue în perioada 2025-2030.
Una dintre metodele comune de selecție este evaluarea competențelor, care se așteaptă să fie utilizată de 48% dintre angajatori, subliniind accentul tot mai mare pus pe testarea directă a competențelor candidaților, mai degrabă decât pe informațiile din CV-urile acestora. În plus, testele psihometrice sunt planificate să fie utilizate de 34% dintre companii, reflectând un accent sporit pe evaluarea trăsăturilor comportamentale ale candidaților, abilităților cognitive și afinităților culturale.
Sondajul privind viitorul locurilor de muncă mai arată că 86% dintre angajatori se așteaptă ca AI și tehnologiile de procesare a informațiilor să le transforme afacerea până în 2030.
Instabilitatea geopolitică și geomilitară, digitalizarea, schimbările climatice și creșterea costului vieții sunt tendințele cheie care se preconizează că vor avea un impact asupra transformării pieței muncii în Europa în perioada 2025-2030.
Extinderea accesului digital, creșterea costului vieții și creșterea fragmentării geoeconomice sunt considerate în Raport definitorii pentru piața muncii dinRomâniaîn perioada 2025-2030. Una din trei companii care operează în țara noastră menționează, de asemenea, reglementările antitrust și de concurență mai stricte ca factor care le va afecta modelele de afaceri în următorii cinci ani, aproape de două ori mai mult decât media globală. Un procent de 76% dintre întreprinderile din România identifică lipsurile de competențe de pe piața muncii ca pe o barieră-cheie în calea transformării, alături de provocările legate de atragerea talentelor către industrie.
Pentru a răspunde acestor preocupări, 94% dintre angajatori intenționează să investească în îmbunătățirea competențelor forței de muncă, o pondere mai mare decât colegii lor la nivel mondial (85%). Firmele din țară anticipează, de asemenea, angajarea de personal cu noi competențe (79%) și accelerarea automatizării (68%) ca strategii cheie pentru forța de muncă în următoarea jumătate de deceniu.
Viitorul poate fi necruțător cu tinerii de azi. Așa cum noul ministru al Educației, Daniel David, se străduiește din greu să schimbe paradigma în sistemul de învățământ, la fel de mult e nevoie și de un interes sincer și concret al clasei politice de a salva noile generații de la o condamnare garantată la excluziune socială.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite