Revista >> Aprilie 2025 [Nr. 272] >> Cercetare & Invatamant superior

„GeoThermal Bridge Initiative” – platformă premium de colaborare bilaterală între Islanda și România în domeniul geotermal

Daniel Butnariu

15 Aprilie 2025

Integrarea energiei geotermale în ecosistemul surselor regenerabile de energie reprezintă o oportunitate remarcabilă pentru România și oferă în egală măsură o soluție viabilă pentru reducerea producției de energie cu emisii intensive de carbon și pentru consolidarea securității energetice a țării. Mai mult decât atât, resursele geotermale semnificative ale României susțin un regim extins de utilizare în aplicații din diferite sectoare de activitate – termoficare urbană, încălzirea serelor, turism balnear și agri-turism, ceea ce implică dezvoltarea unor competențe multidisciplinare cu sprijin coordonat din spațiul public și privat, din mediul academic, de cercetare și administrativ, atât la nivel local cât și guvernamental. În acest context, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), a implementat în perioada iunie 2024 – martie 2025 proiectul bilateral România-Islanda „GeoThermal Bridge Initiative” (GBI), în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Energie din Islanda (Orkustofnun) și clusterul islandez de cercetare geotermală GEORG. Finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene și Innovation Norway, proiectul a impulsionat schimbul de cunoștințe în domeniul geotermal între Islanda și România prin intermediul unor vizite de lucru și ateliere specializate organizate în cele două țări, evenimente care au pus bazele unor colaborări viitoare concretizate inclusiv prin identificarea unor potențiale proiecte comune și teme strategice de lucru.

Proiectul GBI și-a propus să fructifice tradiția îndelungată a Islandei în dezvoltarea integrată a surselor regenerabile de energie, având în vedere amplasamentul geologic al țării, cu o concentrație mare de activitate vulcanică pe teritoriul său: în prezent, 99,9% din electricitatea produsă în Islanda provine din surse regenerabile, 90% din cămine au ca sursă de încălzire energia geotermală, iar 85% din energia primară – reprezentând toate sursele de energie naturală care nu fac obiectul niciunui proces de conversie sau transformare – provine din surse regenerabile. Drept urmare, obiectivul principal al proiectului GBI a fost de a promova colaborarea între Islanda și România pentru utilizarea energiei geotermale ca sursă regenerabilă de energie și de a delimita un cadru strategic de cooperare între cele două părți în sectorul energetic, cu impact asupra dezvoltării durabile, a securității energetice și a provocărilor de mediu.
În practică, acest obiectiv s-a sprijinit pe trei piloni de acțiune: transferul de cunoștințe și consolidarea competențelor din domeniul energiei geotermale prin organizarea de ateliere de lucru în România și vizite ale specialiștilor români în Islanda; promovarea evoluției tehnologice și a activităților de cercetare-dezvoltare prin facilitarea unor proiecte comune de cercetare-dezvoltare și explorarea oportunităților de finanțare internațională în inițiative bazate pe energia geotermală; nu în ultimul rând, întărirea colaborării pe termen lung între România și Islanda prin elaborarea unei strategii-cadru în domeniu și participarea la forumuri internaționale de acțiune.

Abordare pragmatică, rezultate concrete
UEFISCDI a organizat prima întâlnire a proiectului la București, în data de 26 iunie 2024, pentru a identifica împreună cu partenerii islandezi ariile de colaborare cu cel mai mare potențial și pentru a selecta experții adecvați care să participe la activitățile GBI. La procesul de selecție au participat reprezentanții clusterului GEORG, organizație non-profit înființată în 2009 în Islanda, care a devenit în timp o platformă solidă de colaborare între mediul de cercetare, industrie și autorități publice și care sprijină la nivel internațional proiecte geotermale care contribuie la tranziția energetică.
Experții selectați reprezintă sectoare de activitate diverse: specialiști din partea mediului academic (Universitatea din București), din spațiul economic privat (Transgex, una dintre cele mai mari companii din România care se ocupă de prospecțiunea, explorarea și exploatarea zăcămintelor de ape geotermale) și public, responsabili din cadrul autorităților locale (primăriile din Oradea și Otopeni) și ai inițiativei neguvernamentale (ONG – Asociația Clustherm Transylvania).
După o sesiune on-line organizată cu experții selectați, în care au fost prezentate coordonatele proiectului, a urmat vizita delegației române la Reykjavik, în perioada 2-6 septembrie 2024. Alături de Domnica Coteț, responsabil național al proiectului GBI din partea UEFISCDI, cei zece experți din România au avut ocazia să participe la atelierele de lucru susținute de reprezentanții clusterului GEORG, să aibă discuții cu specialiștii islandezi din domeniul energiei geotermale și să viziteze câteva facilități din sudul Islandei care exemplifică utilizarea în cascadă a energiei geotermale (recircularea aceleiași resurse geotermale pentru mai multe aplicații, precum producția de electricitate, termoficare, încălzirea serelor sau tratamente balneare).

Participarea la această vizită de studiu a evidențiat multiple oportunități pentru lansarea unor proiecte comune între România și Islanda, fiind identificate soluții inovatoare și bune practici de urmat în exploatarea la potențial maxim a resurselor geotermale din România. De altfel, conform estimărilor avansate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA, România deține a treia cea mai mare capacitate geotermală din Europa, un exemplu ilustrativ în acest sens fiind orașul Beiuş, încălzit aproape integral cu energie geotermală: municipiul din județul Bihor deja implementează un proiect în valoare de 4,3 milioane de euro care urmărește eficientizarea utilizării resursei geotermale.
Subiectele abordate în cadrul vizitei în Islanda s-au concentrat pe tematici cu aplicații practice în dezvoltarea domeniului geotermal, de la aspecte legate de legislație și reglementarea exploatării energiei geotermale până la componente de acțiune de mare actualitate, precum monitorizarea percepției publice asupra energiei geotermale și implicarea comunității în procesul de decizie din acest domeniu. „Implicarea și susținerea comunităților locale din România este imperativ necesară”, a subliniat Domnica Coteț. „Pentru a avea sprijinul comunităților locale se pot elabora propuneri de proiecte concrete care să includă situația de facto și cea la care se dorește să se ajungă în urma implementării proiectului respectiv. Orice proiect, indiferent de dimensiunea sa, are nevoie de acceptarea socială, de susținerea și implicarea comunității locale.”
Au fost tratate și alte subiecte pragmatice: actualizarea cartografierii resurselor disponibile, modalități de atragere a investițiilor, tehnici de explorare și mijloace de reducere a riscurilor, necesitatea dezvoltării unor programe de specializare la nivel universitar și postuniversitar în domeniul energiilor regenerabile, inclusiv promovarea unor programe de mobilitate de studiu și practică pentru studenți și profesori între România și Islanda.
Cu această ocazie au fost stabilite coordonatele unui cadru de cooperare și elaborare de proiecte în domeniul energiei geotermale, un rezultat concret în acest sens fiind un proiect internațional inițiat în luna septembrie 2024 în cadrul programului UE „LIFE”, de un consorțiu cu membri din Islanda, România și Polonia, cu impact în orașele Westfjords, Beiuș, respectiv Zyrardow.

Creștere organică
Proiectul GBI și-a urmat cursul cu un eveniment organizat la București în perioada 15-17 octombrie 2024, care a inclus întâlniri pentru discuții aprofundate și vizite de lucru la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Balotești (unde a fost implementat un proiect de valorificare a resurselor geotermale pentru instalația de termoficare, finanțat cu sprijinul Granturilor SEE și Norvegiene) și la bazinul de înot din orașul Otopeni, unde este propusă utilizarea energiei geotermale ca sursă de încălzire.

Atelierele proiectului GBI organizate la București au contribuit la identificarea a șapte direcții de acțiune: actualizarea cadrului legal și de reglementare privind energia geotermală și accesul la informații; asigurarea procesului de conștientizare socială și susținerea inițiativelor din segmentul de cercetare-dezvoltare și inovare; cartografierea detaliată a resurselor potențiale cu sprijinul ISOR, Islanda; formarea profesională, adaptată la cerințele de calificare și specializare din domeniul geotermal; crearea de valoare prin proiecte în sectorul agricol și în turism; dezvoltarea de inițiative pentru încălzirea centralizată la nivel de sector/comunitate, utilizând resurse geotermale; exploatarea potențialului geotermal al orașului Otopeni pentru încălzirea bazinelor de înot.
Aplicabilitatea acestor direcții de acțiune susține deopotrivă dezvoltarea infrastructurii geotermale din zona de vest a României, recunoscută pentru potențialul ridicat al acestei resurse energetice, cât și extinderea utilizării energiei geotermale în alte zone din țară. După cum a subliniat Domnica Coteț, „este identificat un potențial geotermal în multe județe din România: Bihor, Arad, Timiș, Ilfov, Hunedoara. Problema o constituie adâncimea la care se găsește această resursă și temperatura apelor geotermale. De regulă, adâncimea la care apa geotermală are un gradient de temperatură cuprins între 40-110 °C este de 3.000-4.000 de metri. Drept urmare, explorarea și exploatarea resurselor geotermale presupune investiții semnificative, ceea ce subliniază necesitatea de a atrage orice resursă de finanțare externă, complementară finanțărilor naționale.”
În afară de proiectul internațional inițiat în cadrul „LIFE”, întâlnirea bilaterală de la București a generat câteva noi rezultate concrete, fundamentând decizia de a elabora în comun două proiecte geotermale (unul în Oradea, celălalt la Geoagiu-Băi), inițierea de către Facultatea de Fizică – Universitatea din București în colaborare cu Universitatea din Reykjavik a unui proiect educațional în cadrul programului Erasmus+, concomitent cu stabilirea cadrului de colaborare între entitățile universitare din România și Islanda în specializarea din domeniul energiei geotermale.

Propagare de la vest la est
Anul a debutat pentru proiectul GBI cu o întâlnire de lucru organizată în 28-29 ianuarie la Oradea, cu sprijinul Primăriei Oradea și a asociației „Clustherm Transylvania”. Au participat peste 30 de cercetători și specialiști din domeniul geotermal din România, Islanda, Polonia, Olanda și Germania, reprezentanți ai autorităților locale și ai mediului de afaceri, prilej pentru a descoperi detalii despre aplicații pe baza energiei geotermale din aceste țări și de a identifica soluții concrete la provocările energetice naționale și la cele climatice globale.

Astfel, experții islandezi au prezentat diferite aplicații privind utilizarea energiei geotermale, aspecte legislative, legate de protecția mediului și de acceptarea socială a proiectelor geotermale, în vreme ce delegația poloneză a trecut în revistă câteva proiecte de energie geotermală din Polonia. De asemenea, experții din Olanda și Germania au jalonat parcursul proiectului european de accelerare a implementării energiei geotermale Geothermal ERA-NET, lansat în 2012, continuat de Geothermica ERA-NET, derulat în cadrul Programului Orizont 2020, la care a participat și UEFISCDI ca partener. Partenerii proiectului Geothermica au decis continuarea colaborării în cadrul „Geothermica Initiative”, în care UEFISCDI are în prezent statutul de observator.
Evenimentul GBI de la Oradea a inclus vizita la două instalații de încălzire care utilizează două soluții tehnice diferite: asocierea energiei geotermale cu pompe de căldură pentru producerea de încălzire și apă caldă în cartierul Nufărul I, din Oradea și utilizarea energiei geotermale în combinație cu încălzirea primară pentru termoficare și apă caldă în zona Ioșia-Sud.
Proiectul implementat în cartierul Nufărul I a fost finanțat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 cu 15 milioane de euro, la care s-a adăugat contribuția municipiului Oradea în valoare de 5 milioane de euro. De acest proiect beneficiază peste 13.600 de locuitori ai cartierului, dar și instituțiile publice și agenții economici care au spații comerciale la parterul blocurilor. Proiectul din zona Ioșia-Sud a avut un buget total de peste 4 milioane de euro (fără TVA), din care o finanțare nerambursabilă de aproape 2 milioane de euro asigurată de Mecanismului Financiar al SEE și Norvegia 2014-2021, prin „Programul pentru Energie în România, implementat cu obiectivul de a reduce producția de energie cu emisii intensive de carbon și pentru a întări securitatea energetică a țării. De altfel, după cum subliniază Domnica Coteț, finanțările asigurate prin Granturile SEE și Norvegiene, inclusiv pentru proiectul GBI, „sunt focalizate pe obținerea unor rezultate concrete, tangibile, cu implicarea unor parteneri dintr-o paletă variată și complementară de sectoare de activitate, în funcție de cerințele proiectului și cu impact în zone geografice diferite.”

Fundație pentru proiecte viitoare
În contextul strategiei integrate a programului dedicat sectorului energetic și a inovației în afaceri în România, derulat prin intermediul Granturilor SEE și Norvegiene, încheierea proiectului GBI a fost celebrată în cadrul unui eveniment organizat în data de 25 martie 2025 la București, în cadrul căruia au fost prezentate realizările acestui program și a fost deschis apelul de proiecte pentru cooperarea în tranziția către energia verde.