Revista >> Aprilie 2025 [Nr. 272] >> Cercetare & Invatamant superior

Avanpremiera unui regal științific România-Republica Moldova: Congresul MedMolMed 2025

Alexandru Batali

15 Aprilie 2025

În dialog cu acad. Marius Andruh, prof. Adrian Covic și dr. Călin Deleanu
Congresul „Medicina, Științele Moleculare și de Mediu” (MedMolMed 2025) urmează să fie organizat la Chișinău în perioada 10-15 noiembrie 2025 cu ocazia aniversării a 35 de ani de la reluarea legăturilor științifice și culturale între cercetătorii din România și Republica Moldova. Tematica congresului MedMolMed include cercetări fundamentale și aplicative din domeniile medicină, chimie, fizică și cele înrudite (biochimie, farmacie, știința materialelor, inginerie cristalină, științe alimentare, ecologie, etc). Evenimentul este organizat de Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Institutul Mamei și Copilului din Chișinău. Co-organizatori din România sunt Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și două institute ale Academiei Române, respectiv Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” (ICMPP) și Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Nenițescu” (ICOS). Parteneri de prestigiu ai evenimentului sunt Academia de Științe a Moldovei, Academia Română prin Secția de Științe Chimice, Ministerul Educației și Cercetării prin UEFISCDI și Primăria Municipiului Iași. Cei trei interlocutori de azi sunt copreședinți din partea României ai congresului MedMolMed.

Academicianul Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, director al Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu” și profesor la Universitatea din București, are priorități recunoscute pe plan internațional în chimia complecșilor heterometalici și în domeniul magnetismului molecular.

Prof. Adrian Covic, profesor de nefrologie și medicină internă la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” și director al Centrului de Nefrologie Clinică și de Dializă și Transplant din Iași, are priorități recunoscute internațional în domenii precum complicații cardiovasculare în boala renală, CKD-MBD, anemie renală, dializă peritoneală și insuficiență renală acută.

Dr. Călin Deleanu, cercetător științific principal la Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Nenițescu” și colaborator al Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, are experiență recunoscută în sinteza organică și spectroscopia RMN, fiind pionier al metabolomicii prin spectroscopie RMN în România.

Ce așteptări aveți de la congresul MedMolMed 2025?
Într-un preambul la răspuns, interlocutorii au evidențiat faptul că momentul care a fost ales pentru organizarea acestui eveniment este unul istoric: aniversarea a 35 de ani de la reluarea legăturilor științifice între cercetătorii din România și Republica Moldova. A fost amintit faptul că înainte de 1990, deși foarte puține, existau unele contacte între oameni de știință din România și din Occident, pe de o parte, și între cercetători din Moldova și Occident, pe de altă parte, dar practic nu existau legături între cercetătorii din România și Moldova.
Din răspunsurile copreședinților MedMolMed 2025 s-au cristalizat o serie de așteptări în cea mai mare parte comune. Astfel, se așteaptă, în primul rând, ca evenimentul să se bucure de o prezență mare a cercetătorilor din ambele țări și această participare să consacre acest congres drept unul dintre cele mai mari evenimente științifice bilaterale din ultimii ani. Așteptarea legată de participarea unui număr mare de cercetători de pe ambele maluri ale Prutului se bazează și pe parteneriatul realizat de organizatorii congresului cu Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) pentru promovarea evenimentului în rândul comunităților științifice din cele două țări.
Așteptările legate de nivelul științific sunt, de asemenea, foarte ridicate. Din acest punct de vedere interlocutorii se așteaptă să fie prezentate rezultate dintre cele mai valoroase și/sau promițătoare ale cercetării din cele două țări. Așa cum a menționat prof. Adrian Covic, „sperăm la generarea unei „burse de idei” care să relaționeze domenii diferite, conducând la o adevărată „crosfertilizare” științifică, iar prin valoarea participanților, ne așteptăm ca acest congres să se constituie într-un „who’s who” al științelor vieții și științelor moleculare”.
A fost subliniat faptul că există mari așteptări privind atingerea principalului obiectiv al evenimentului, respectiv dezvoltarea colaborărilor existente și realizarea de noi legături între grupurile de cercetare din cele două state. Cu ocazia congresului se vor verifica actualele forme de colaborare transfrontalieră și se vor propune noi soluții pentru eficientizarea acestor colaborări.
Nu în ultimul rând, organizatorii speră ca nivelul științific al congresului și aprecierea acestuia de către participanți să transforme acest eveniment într-o manifestare științifică periodică.

Ce proiecte bilaterale în științele vieții și științele moleculare aveți?
Dr. Călin Deleanu a început prin a menționa că una din cele două colaborări bilaterale în care este implicat este probabil cea mai îndelungată colaborare de acest tip din ultimii 35 de ani. Astfel, dr. Deleanu a început prin a menționa că, din punct de vedere istoric, primele colaborări științifice le-a dezvoltat încă din anul 1991 cu colegi din Institutul de Chimie al Universității de Stat din Moldova (la acea dată institutul aparținând Academiei de Științe a Moldovei). „Colaborările au început împreună cu regretatul acad. Pavel Vlad, pionier al domeniului compușilor naturali de tip terpenic. Profesorul Vlad a făcut prima vizită în Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Nenițescu” (ICOS) din București în anul 1990, urmată de prima mea vizită la Chișinău în anul 1991, și de inițierea unor activități de sprijin reciproc într-o perioadă extrem de grea din punct de vedere financiar pentru cercetarea din țările noastre. De atunci colaborarea între cele două grupuri s-a dezvoltat continuu. În prezent avem colaborări cu mai mulți cercetători din Institutul de Chimie, în special cu grupul care continuă domeniul dezvoltat de acad. Pavel Vlad și aici i-aș menționa în mod special pe doamna director dr. Aculina Arîcu, dr. Veaceslav Kulcițki și dr. Alexandru Ciocârlan”. Au fost obținute rezultate comune în domeniul sintezei organice și al studiilor structurale. Colaborarea bilaterală s-a concretizat prin publicații comune și prin acordarea de sprijin reciproc în activitățile de cercetare (transfer de know-how și infrastructură complementară). Din punct de vedere al finanțării, până acum a fost obținut un proiect bilateral comun în competiția UEFISCDI 2023, avându-i coordonatori pe dr. Alina Nicolescu și dr. Veaceslav Kulcițki.
Domnul academician Marius Andruh a continuat cu alte exemple de colaborări bilaterale în domeniul chimiei. „Colaborarea cercetătorilor de la Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Nenițescu” al Academiei Române (ICOS) cu chimiștii din Republica Moldova s-a extins recent către chimia coordinativă, chimia supramoleculară și studiul mecanismelor de reacție cu transfer de electroni, în aceste domenii chimiștii din Chișinău având o foarte bună experiență și reputație internațională”. În momentul de față este în derulare un proiect comun de cercetare, finanțat de către UEFISCDI și condus de acad. Gheorghe Duca (Moldova) și acad. Marius Andruh împreună cu dr. Simona Nica (România). La evaluare, acest proiect a obținut cel mai mare punctaj în competiția UEFISCDI 2023 la domeniul Științe Exacte și Inginerie. „Prin acest proiect, care își propune să sintetizeze „cuști” moleculare cu aplicații în diferite domenii, se pun bazele unor colaborări durabile care vor valorifica competențele complementare ale celor două echipe. Echipele de la ICOS dezvoltă o tematică de cercetare bogată, care poate fi îmbogățită în urma interacțiunii cu cercetătorii din Republica Moldova. Cercetările în domeniul științei materialelor, al chimiei ecologice, al chimiei teoretice, bine ilustrate în institute din ambele țări, vor duce cu certitudine la rezultate remarcabile, dacă vor beneficia de suportul financiar necesar”, consideră acad. Marius Andruh.

A fost subliniat faptul că laboratoarele ICOS și ICMPP, precum și cele din alte institute din rețeaua Academiei Române sunt deschise pentru tinerii cercetători din Republica Moldova pentru stagii post-doctorale și de doctorat, doctoratul în co-tutelă fiind în mod special încurajat, astfel încât doctorandul să beneficieze de experiența și dotările ambelor echipe.
În domeniul științelor vieții, prof. Adrian Covic a evidențiat colaborarea instituțională deosebită între Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) din Chișinău. În prezent există 11 proiecte bilaterale finanțate prin competiția UEFISCDI 2023 la care USMF „Nicolae Testemițanu” este partener cu diferite instituții din România. Dintre acestea, 9 proiecte sunt în parteneriat cu UMF „Grigore T. Popa” din Iași. Merită menționat că proiectul bilateral „Abordare integrată pentru pacienții cu boală polichistică renală autosomal dominantă și ciliopatii asociate”, condus de prof. Adrian Covic în parteneriat cu prof. Emil Ceban, a obținut cel mai mare punctaj la domeniul Științele Vieții în competiția UEFISCDI 2023.
Dr. Călin Deleanu a prezentat mai detaliat direcțiile de cercetare în domeniul medicinei în care grupul pe care îl conduce este implicat în parteneriate cu grupuri din Moldova. Astfel, o direcție de cercetare bilaterală importantă a fost inițiată încă din anul 2011 împreună cu colegii din Institutul Mamei și Copilului din Chișinău. Cercetările comune se desfășoară în principal în domeniul bolilor metabolice rare și au fost inițiate în urma unei întâlniri între dr. Călin Deleanu și dr. Natalia Ușurelu la o conferință științifică. Dr. Deleanu a făcut o paranteză amintind un interviu pe care l-a acordat revistei Market Watch în anul 2019, în care menționa cu mult entuziasm inițierea unui screening de pionierat prin spectroscopie RMN pentru depistarea bolilor rare la maternitatea din Institutul Mamei și Copilului din Chișinău. „Din păcate, pandemia COVID19 a dat peste cap aceste planuri. Chiar și așa, prin entuziasmul celor două grupuri s-a reușit menținerea unui nivel minim de colaborare și în timpul pandemiei. Imediat după ce condițiile de circulație au început să se relaxeze, au fost reintensificate contactele”. Dr. Deleanu a insistat să menționeze sprijinul deosebit acordat de către domnul director dr. Sergiu Gladun pentru dezvoltarea acestor colaborări: „Dacă în domenii precum chimia sau fizica, odată constituite grupurile de cercetare, activitățile depind în principal de priceperea și energia cercetătorilor implicați, în cercetare medicală avansată este important ca întreg ecosistemul în care se desfășoară activitățile să sprijine cercetarea. Viziunea domnului director Gladun și entuziasmul său pentru dezvoltarea metodelor noi de diagnostic au reușit să mobilizeze exemplar personalul maternității pentru această colaborare. Rezultatele cercetărilor comune s-au văzut, atât prin diagnosticarea mai rapidă a unor pacienți cu boli rare, cât și prin contribuții la avansarea cunoașterii în acest domeniu pe plan mondial.” A fost menționată aici publicarea în comun a unui test de urină prin RMN cu ajutorul căruia se poate evidenția tipul de mutație genetică care este responsabilă pentru una dintre aceste boli rare. O recunoaștere a importanței acestei colaborări bilaterale o reprezintă și acceptarea grupurilor din România și Moldova în două rețele internaționale dedicate studiului bolilor metabolice rare. În prezent au loc discuții despre extinderea colaborărilor bilaterale în domeniul diagnosticului cancerului de col uterin, Institutul Mamei și Copilului fiind Centru de Referință în Colposcopie în Moldova, iar Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” și Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Nenițescu” găzduind grupul cu cea mai mare experiență în metabolomica și lipidomica RMN din România. Din punct de vedere al finanțărilor, până în prezent au fost obținute două proiecte bilaterale în competițiile UEFISCDI 2012 și 2023. Proiectul bilateral „Metabolomică RMN în diagnosticul și monitorizarea bolilor metabolice” condus de dr. Alina Nicolescu, finanțat prin competiția UEFISCDI 2023, având Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” coordonator, a permis, în plus față de colaborarea menționată cu dr. Natalia Ușurelu, și inițierea unei noi colaborări împreună cu grupul doamnei profesor Olga Tagadiuc din Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Ce instrumente de finanțare considerați că sunt necesare in viitor astfel încât colaborarea dintre Romania și Moldova să genereze noi roade și să crească valoarea academică a colaborării pe plan european și internațional?
Interlocutorii au menționat că anul 2025, în afară de momentul aniversar, reprezintă probabil și anul cel mai benefic pentru colaborarea dintre cercetătorii din țările noastre. Astfel, ne aflăm acum la mijlocul perioadei de derulare a 38 de proiecte de cercetare bilaterală finanțate de Ministerul Educației și Cercetării prin
UEFISCDI. În plus, în acest an, probabil până la începerea congresului MedMolMed, se așteptă finalizarea evaluării și contractarea altor proiecte bilaterale de cercetare, de amploare mai mare, care vor fi finanțate tot de UEFISCDI din România în parteneriat cu ANCD din Republica Moldova. Este în mod evident cel mai bun an, din ultimii 35, în ceea ce privește sprijinul guvernamental explicit pentru dezvoltarea colaborărilor științifice între țările noastre. Interlocutorii și-au exprimat speranța că acesta este începutul unei perioade mai lungi de susținere semnificativă a colaborărilor științifice între țările noastre.
În ceea ce privește finanțarea cercetărilor de până acum, s-a apreciat că proiectele UEFISCDI au constituit „o gură de oxigen” pentru colaborările menționate anterior, dar s-a insistat pe faptul că majoritatea cercetărilor de până acum au fost
realizate în principal cu eforturile personale ale cercetătorilor și cu resursele instituțiilor implicate. Astfel, pentru ca cercetările comune să se dezvolte la potențialul care există acum din punct de vedere al cunoștințelor și al complementarității bazelor experimentale, este imperios necesar ca instituțiile organizatoare de competiții pentru proiecte de cercetare să asigure nu numai finanțarea, ci și ritmicitatea competițiilor, în ambele țări.
Din punct de vedere al instrumentelor de finanțare viitoare (bilaterale/transfrontaliere) a fost evidențiată nevoia ca aceste proiecte să fie la un nivel financiar superior per proiect față de competițiile anterioare și, de asemenea, ca finanțarea să permită flexibilitate totală în funcție de nevoile proiectului în ceea ce privește categoriile de cheltuieli (salarizare/consumabile/deplasări/dotări).
O altă idee pentru impulsionarea cercetărilor bilaterale este finanțarea unor granturi de cercetare complexe, special destinate colectivelor comune pe tematici și competiții „croite” pe nevoile celor doua țări.
Discuția s-a încheiat cu o pledoarie privind importanța susținerii cercetării științifice la modul general. În acest sens, a fost subliniat faptul că cercetarea științifică este un motor esențial pentru dezvoltarea dar și pentru supraviețuirea națiunilor. Avantajele existenței unui sector de cercetare bine finanțat sunt multiple, de la creșterea vizibilității țării pe plan internațional, la o educație avansată necesară pregătirii specialiștilor pentru domenii precum industria de vârf și sănătatea, până la menținerea în sectorul de cercetare a unui corp de specialiști care poate fi rapid redirecționat către domenii de importanță existențială în cazuri neprevăzute precum pandemii, accidente chimice/biologice/nucleare, catastrofe ecologice sau războaie.